Isus, Preotul vrednic de încredere
Lecţia 6, Trimestrul 1, 29 ian. - 4 feb. 2022
Distribuie acest Studiu
Sabat după-amiază - 29 Ianuarie
Textul de memorat:
“Şi tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi şi înălţat mai presus de ceruri.”
"Hristos, ca şi mare preot, făcând o ispășire perfectă pentru păcat, stă singur în măreția și slava divină. Ceilalți mari preoți erau doar niște tipuri, iar când El a apărut, nevoia serviciilor lor a dispărut. 'Dar acesta, pentru că rămâne veșnic, are o preoție neschimbătoare. De aceea el este în măsură să salveze până la capăt și pe cei care vin la Dumnezeu prin el, fiindcă el trăiește mereu ca să mijlocească pentru ei. Şi tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi şi înălţat mai presus de ceruri; care nu are nevoie în fiecare zi, ca acei mari preoți, să aducă jertfe, mai întâi pentru păcatele sale și apoi pentru cele ale poporului, căci a făcut aceasta o singură dată, când s-a jertfit pe sine însuși'". RH 17 martie 1903, par. 3
Duminică- 30 Ianuarie
Un Preot în favoarea ființelor umane
Evrei 5:1-10
Ce asigurare ne dă Isus prin faptul că a fost numit Mare Preot?
"Prin faptul că El însuși a suferit fiind ispitit, poate să ajute pe cei ce sunt ispitiți. RH 4 mai 1911, par. 1
"Numai Iisus Hristos este calificat să acționeze ca Mare Preot și Mântuitor al nostru, deoarece, oricât de greu ar fi de înțeles, numai El a trecut prin experiențe de probă și de încercare care Îi permit să știe cum să răspundă nevoilor fiecărui suflet ispitit." RH 4 mai 1911, par. 2
"Hristos nu S-a înălțat pe Sine Însuși fiind făcut Mare Preot. Dumnezeu I-a dat numirea Sa la preoție. El trebuia să fie un exemplu pentru toată familia umană. El S-a calificat pe Sine însuși pentru a fi, nu numai reprezentantul neamului, ci și Avocatul lor, astfel încât fiecare suflet, dacă vrea, să poată spune: am un prieten la curte. El este un Mare Preot care poate fi atins de sentimentele slăbiciunilor noastre". 12LtMs, Ms 101, 1897, par. 20
"Hristos numit la Preoție - Hristos nu S-a înălțat pe Sine Însuși fiind făcut Mare Preot. Dumnezeu I-a dat numirea Sa la preoție. El trebuia să fie un exemplu pentru toată familia umană. El S-a calificat pe Sine însuși pentru a fi, nu numai reprezentantul neamului, ci și Avocatul lor, astfel încât fiecare suflet, dacă vrea, să poată spune: am un prieten la curte. El este un Mare Preot care poate fi atins de sentimentele slăbiciunilor noastre".(Manuscris 101, 1897)." 7CB 930.7
"Cei care fac parte din "această generație", care "nu va trece, până ce nu se vor împlini toate aceste lucruri", trebuie să se confrunte cu o problemă care implică ispite puternice. Dar putem fi siguri că Mântuitorul și Modelul nostru desăvârşit a întâlnit și a triumfat asupra unor ispite similare". RH 4 mai 1911, par. 3
Luni- 31 Ianuarie
După rânduiala lui Melhisedec
Geneza 14:18-20
Cine a fost Melhisedec?
"Dumnezeu nu s-a lăsat niciodată fără martori pe pământ. La un moment dat, Melhisedec l-a reprezentat pe Domnul Isus Hristos în persoană pentru a dezvălui adevărul din ceruri și a perpetua legea lui Dumnezeu. Ietro a fost ales din întunericul lumii neamurilor pentru a dezvălui principiile cerului. Dumnezeu a avut întotdeauna reprezentanți desemnați și a dat întotdeauna dovezi abundente că acești reprezentanți au fost desemnați și trimiși de cer." 20LtMs, Lt 190, 1905, par. 2
Melhisedec, preotul Dumnezeului Celui Preaînalt, care nu are nici început, nici sfârșit al zilelor, Îl reprezintă pe Hristos, Marele nostru Preot, și lucrarea Sa veșnică, iar Aaron, marele preot în dispensația iudaică, Îl reprezintă pe Hristos, Marele nostru Preot, și lucrarea Sa preoțească temporară.
Marți - 1 Februarie
Un Preot mai bun
Evrei 7:11-16
Cât de bună este lucrarea lui Hristos ca Preot?
Despre Hristos se spune că El umblă în mijlocul sfeșnicelor de aur. În felul acesta, este simbolizată legătura Sa cu bisericile. El este într-o continuă legătură cu poporul Său. El cunoaște adevărata stare a lor. El observă rânduiala, pioșenia, cum și predarea lor. Deși El este Mare Preot și Mijlocitor în Sanctuarul de sus, El este totuși reprezentat ca umblând în sus și în jos în mijlocul bisericilor Sale de pe pământ. Cu o neobosită veghere și o neîntreruptă atenție, El veghează să vadă dacă lumina vreuneia dintre santinelele Sale arde slab sau strălucitor. Dacă luminile sfeșnicului ar fi lăsate numai în grija omului, flacăra plăpândă s-ar micșora și s-ar stinge; însă El este adevăratul străjer al casei Domnului, adevăratul păzitor al curților templului. Grija Lui continuă, cum și harul Său susținător alcătuiesc izvorul vieții și luminii. FA 586.1
Hristos este înfățișat ca ținând în mâna Sa dreaptă șapte stele. Aceasta ne dă asigurarea că nici o biserică credincioasă față de cele ce i s-au încredințat nu are de ce să se teamă că ar pieri; căci nici o stea care se bucură de ocrotirea Celui Atotputernic nu poate fi smulsă din mâna lui Hristos. FA 586.2
Miercuri – 2 Februarie
Un Preot veșnic
Evrei 7:16, 22
Ce se înțelege prin faptul că Hristos este un Preot veșnic?
Serviciul jertfelor care arătau spre Hristos a trecut; dar ochii oamenilor au fost îndreptați către adevărata jertfă pentru păcatele lumii. Preoția pământească a încetat; dar noi privim la Isus, slujitorul noului legământ, și la "sângele stropirii, care vorbește mai bine decât sângele lui Abel". "Drumul în Locul preasfânt, nu era încă deschis câtă vreme sta în picioare cortul dintâi. Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare și mai desăvârșit, care nu este făcut de mâini ... și a intrat o dată pentru totdeauna în Locul prea sfânt ... cu însuși sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică." (Evrei 12, 24; 9, 8-12.) HLL 166.1
Joi – 3 Februarie
Un Preot fără păcat
Evrei 7:26
Ce L-a făcut pe Hristos un Preot fără păcat?
Aceste cuvinte îi descriau cu credincioșie pe locuitorii corupți și plini de sine ai Ierusalimului. În timp ce pretindeau că păzesc cu strictețe preceptele Legii lui Dumnezeu, ei călcau toate principiile ei. Ei Îl urau pe Hristos, deoarece curăția și sfințenia Sa descopereau nelegiuirea lor și-L acuzau pe El ca fiind cauza tuturor necazurilor care veniseră peste ei ca urmare a păcatelor lor. Deși Îl recunoșteau ca fiind fără păcat, au declarat că moartea Lui era necesară pentru siguranța lor ca popor: "Dacă-L lăsăm așa", spuneau conducătorii iudei, "toți vor crede în El, și vor veni Romanii și ne vor nimici și locul nostru și neamul". (Ioan 11, 48.) Dacă Hristos ar fi sacrificat, ei ar putea deveni încă o dată un popor puternic și unit. Au raționat în felul acesta și au contribuit la hotărârea marelui preot că ar fi mai bine să moară un om decât să piară întreaga națiune. TV 27.1
Vineri - 4 Februarie
Studiu suplimentar
La ridicarea celui de-al doilea templu, Hagai și Zaharia au profetizat și au întărit mâinile poporului prin Cuvântul lui Dumnezeu. Scrierile celor doi profeți aduc dovezi, în fiecare rând, că împlinirea perfectă a profeției lor se va realiza în ultimele zile ale istoriei acestei lumi. Întrucât ei au împletit aceste preziceri cu construcția celui de-al doilea templu, este evident că modelul literal al edificiului impunător are o semnificație spirituală pentru biserică în lucrarea de încheiere a Evangheliei. Zaharia, privind înainte la timpul templului spiritual (ultima secțiune a bisericii) și la construcția acestuia, spune: " Şi vorbeşte-i, spunând: Astfel vorbeşte Domnul oştirilor, zicând: Iată, pe bărbatul al cărui nume este Lăstarul; Şi el va creşte din locul lui şi va construi templul Domnului; Chiar el va construi templul Domnului şi el va purta gloria şi va şedea şi va conduce pe tronul său; şi va fi preot pe tronul său, şi sfatul de pace va fi între ei amândoi. Şi cei de departe vor veni şi vor construi în templul Domnului şi veţi cunoaşte că Domnul oştirilor m-a trimis la voi. Şi aceasta se va întâmpla, dacă voi, cu atenţie, veţi asculta de vocea Domnului Dumnezeul vostru." (Zah. 6:12, 13, 15. FIDELA)
„Va purta podoabă împărătească [slava - KJV]”. Lui Hristos îi aparține slava pentru răscumpărarea neamului căzut. „A Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său … a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor!” (Apoc. 1:5, 6). „Va şedea şi va stăpâni pe scaunul Lui de domnie, va fi Preot pe scaunul Lui de domnie” (Zah. 6:13). „Isus Hristos, martorul credincios, cel întâi-născut din morţi, Domnul împăraţilor pământului!” (Apoc. 1:5). „Va fi Preot pe scaunul Lui de domnie”. Este evident că timpul prezis este timpul de după crucificare și înainte de închiderea harului, deoarece El este „preot”. Hristos, „Lăstarul”, „va odrăsli din locul lui”, adică va ieși din națiunea iudaică „şi va zidi Templul Domnului”. Deci, templul pe care îl „va zidi” nu ar fi putut fi templul literal din vechiul Ierusalim, deoarece este un templu pe care-L va construi după nașterea Lui. „Cei ce sunt departe vor veni şi vor lucra la Templul Domnului”. Deoarece acest lucru nu este adevărat cu privire la templul literal, cuvintele trebuie să se aplice la cel anti-tipic. La acel timp profetul spune: „Multe neamuri se vor alipi de Domnul, în ziua aceea, şi vor fi poporul Meu” (Zah. 2:11). „În ziua aceea”, adică în timpul „Marii Strigări”, o mare mulțime va fi convertită la biserică. În Zaharia 13:8 se afirmă că o treime din locuitorii pământului vor „veni” și ei sunt cei care vor „lucra la Templul Domnului”, din care cel literal era un tip.