Dar, acum, Hristos a căpătat o slujbă cu atât mai înaltă, cu cât legământul al cărui Mijlocitor este El e mai bun, căci este aşezat pe făgăduinţe mai bune. Evrei 8:6
Condițiile "vechiului legământ" erau: ascultă și vei trăi. "Să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele" (Ezechiel 20, 11; Leviticul 18, 5); dar "blestemat să fie cine nu va împlini cuvintele legii acesteia și cine nu le va face". (Deuteronom 27, 26.) Noul legământ a fost întemeiat pe "făgăduințe mai bune" — făgăduința iertării păcatelor și a harului lui Dumnezeu de a înnoi inima și a o aduce în armonie cu principiile Legii lui Dumnezeu. "Iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înlăuntrul lor, o voi scrie în inima lor ... le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor". (Ieremia 31, 33-34.) PP 372.1
De ce a fost nevoie de un nou legământ?
"Sub noul legământ, condițiile prin care se poate obține viața veșnică sunt aceleași ca și sub cel vechi - ascultarea perfectă. Sub vechiul legământ, existau multe infracțiuni cu caracter îndrăzneț și obraznic, pentru care nu exista o ispășire specificată prin lege. În legământul nou care este mai bun, Hristos a împlinit legea pentru călcătorii de lege, dacă aceștia Îl primesc prin credință ca Mântuitor personal. "Tuturor celor ce L-au primit, le-a dat dreptul să devină fii ai lui Dumnezeu". Mila și iertarea sunt răsplata tuturor celor care vin la Hristos, încrezându-se în meritele Sale de a le lua păcatele. În acest legământ mai bun, suntem curățați de păcat prin sângele lui Hristos (Scrisoarea 276, 1904)." 7CB 931.10
Care este natura noului legământ?
„"Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou. Nu ca legământul, pe care l-am încheiat cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână, să-i scot din ţara Egiptului, legământ, pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soţ asupra lor, zice Domnul." "Ci iată legământul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. Nici unul nu va mai învăţa pe aproapele, sau pe fratele său, zicând: ,Cunoaşte pe Domnul!' Ci toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.” Ieremia 31,31-34
Vechiul „legământ ” sau acord între Dumnezeu și poporul Său era bazat pe făgăduințele ambelor părți, și anume: „Dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind şi împlinind toate poruncile Lui pe care ţi le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi va da întâietate asupra tuturor neamurilor de pe pământ. Iată toate binecuvântările care vor veni peste tine şi de care vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău: Vei fi binecuvântat în cetate, şi vei fi binecuvântat la câmp. Rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor şi oilor tale, toate acestea vor fi binecuvântate. Coşniţa şi postava ta vor fi binecuvântate. Vei fi binecuvântat la venirea ta, şi vei fi binecuvântat la plecarea ta. Domnul îţi va da biruinţă asupra vrăjmaşilor tăi care se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieşi împotriva ta, dar pe şapte drumuri vor fugi dinaintea ta. Domnul va face ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele tale şi în toate lucrurile pe care vei pune mâna. Te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău. Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum ţi-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului, Dumnezeului tău, şi vei umbla pe căile Lui.”
„Tot poporul a răspuns: "Vom face tot ce a zis Domnul!" Moise a spus Domnului cuvintele poporului.” Deutoronom 28,1-9; Exod19,8.
Acest dintâi legământ cuprinde perioada din timpul când a fost promulgat până la strângerea iminentă și finală a celor douăsprezece seminții ca o împărăție. Și cu toate că niciodată nu a fost infirmat de Dumnezeu, validitatea sa a fost negată persistent de biserica Noului Testament și sfințenia sa violată atât de biserica Vechiului Testament cât și de a Noului Testament, chiar până în ziua de azi. Așa că după cum poporul călcând promisiunile sale, au călcat poruncile lui Dumnezeu, în aceeași formă au călcat de asemenea „legământul pe care la făcut Domnul cu părinții lor”. Dar în noul legământ, pe care Domnul se pregătește să-l împlinească, poruncile Domnului (Exod 20, 1-17) spre deosebire de timpul din vechime nu vor fi scrise pe table de piatră (Ex. 31,18) ci pe tablele de carne ale inimii, și în timpul acela „Toți vor cunoaște pe Domnul, de la cel mai mic până la cel mai mare” (Ier. 31,34) prezentând o biserică fără neghină.
Această înțelegere care este gata să aibă loc, este al doilea legământ, iar legea Sa, fiind scrisă în inimă, va fi păzită în mod desăvârșit. Atunci și nu înainte, binecuvântările, pe care vechiul său popor a dat greș în a le primi, vor fi împlinite complet.
Ieremia, fiind de asemenea martor că acest legământ făgăduit încă nu s-a împlinit, dar că este pe cale de a fi onorat acuma, în timpul strângerii, declară:
„Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Scrie într-o carte toate cuvintele pe care ţi le-am spus. Iată, vin zile, zice Domnul, când voi aduce înapoi prinşii de război ai poporului Meu Israel şi Iuda, zice Domnul; îi voi aduce înapoi în ţara, pe care am dat-o părinţilor lor, şi o vor stăpâni." Ieremia 30, 2-3.
Aceste versete arată cu însuflețire că Domnul este gata să ratifice al doilea legământ când va aduna din nou poporul Său din robie. Versetele următoare fixează timpul acestei eliberări sau reuniuni: „În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, voi sfărâma jugul de pe grumazul lui, îi voi rupe legăturile şi străinii nu-l vor mai supune. Ci vor sluji Domnului, Dumnezeului lor, şi împăratului lor David, pe care li-l voi scula.” Ieremia 30,8-9.
Această profeție observăm că nu și-a ajuns împlinirea sa în întoarcerea Iudeilor din robia lor în vechiul Babilon, pentru că în acel timp Domnul nu „a sculat” pe David, împăratul lor. Ei în realitate nu au avut nici un rege dintre ei, ci au fost sub guvernul medo-persan. Profeția, de aceea, nu se poate aplica la nici un alt timp decât cel prezent, când ambii, „Israel și Iuda” vor fi adunați într-o mare împărăție, întemeiată pe neprihănire veșnică. Atunci „toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul”. Prin urmare, faptul că niciodată nu a fost un timp începând din ziua de când s-au scris aceste versete până în ziua de azi, ca fiecare din poporul lui Dumnezeu, ca biserică sau națiune să fi cunoscut pe Domnul și să păzească poruncile Lui, dovedește din nou că împlinirea celui de-al doilea legământ (al cărui tip a fost mișcarea Exodului), este încă viitoare.
„Până când” zice Domnul „vei fi pribeagă, fiică rătăcită? Căci Domnul face un lucru nou pe pământ: femeia va încercui pe bărbat.” Ier. 31,22 KJV. Această femeie trebuie să fie simbolică, pentru că nici o persoană nu poate să încercuiască pe alta. Din acest motiv, ea trebuie să fie un simbol al bisericii, iar „bărbatul” trebuie să fie Isus, care în acel timp „va spăla murdăriile fiicelor Sionului” – curăța biserica (Isaia 4,4; Mărturii vol. 5 pag. 80). Atunci El zice „voi fi un zid de foc de jur împrejurul ei, şi voi fi slava ei în mijlocul ei!......Eu voi locui în mijlocul ei.” Zah. 2,5. 11 KJV.
Chiar dacă mulți în diferite forme își ridică glasurile lor împotriva instituirii „seminței lui Israel” de Domnul, ca națiune sfântă și neprihănită liberă de păcătoși, nu vor avea succes în a învinge planurile Celui „care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna şi stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea şi face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul oştirilor: Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, şi neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!" "Aşa vorbeşte Domnul: ,Dacă cerurile sus pot fi măsurate, şi dacă temeliile pământului jos pot fi cercetate, atunci voi lepăda şi Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a făcut, zice Domnul." Ier.31, 35-37. „Cum făgăduințele sunt făcute numai lui Israel (sămânța lui Avraam), via originală care a fost călcată , de aceea, această vie trebuie să fie ridicată; atunci Neamurile pocăite în virtutea adopției în Isus, vor fi altoite în aceasta, și numai în acest fel vor deveni din răsadul Domnului.
„Cum făgăduințele sunt făcute numai lui Israel (sămânța lui Avraam), via originală care a fost călcată , de aceea, această vie trebuie să fie ridicată; atunci Neamurile pocăite în virtutea adopției în Isus, vor fi altoite în aceasta, și numai în acest fel vor deveni din răsadul Domnului. Vezi Romani 11.
De ce este Isus un Mijlocitor mai bun al legământului?
"Binecuvântările noului legământ se bazează pur și simplu pe milă în iertarea nedreptății și a păcatelor. Domnul precizează: "Voi face așa și așa cu toți cei care se întorc la Mine, lăsând răul și alegând binele. "Voi fi milostiv față de nedreptatea lor și nu-mi voi mai aduce aminte de păcatele și nelegiuirile lor". Toți cei care își smeresc inima, mărturisindu-și păcatele, vor găsi milă, har și siguranță. Oare Dumnezeu, arătând milă față de păcătos, a încetat să mai fie drept? A dezonorat El legea Sa sfântă și va trece de acum înainte peste încălcarea ei? Dumnezeu este adevărat. El nu se schimbă. Condițiile mântuirii sunt mereu aceleași. Viața, viața veșnică, este pentru toți cei care se vor supune legii lui Dumnezeu.... 7BC 931.9
În ce fel ar trebui să ne așteptăm la lucruri mai bune?
Ier. 31: 31-33 - „Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legământ nou. Nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinții lor, în ziua când i-am apucat de mână să-i scot din țara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soț asupra lor, zice Domnul. Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.”
După cun vedeți, acest nou legământ va intra în vigoare în timpul adunării. Atunci tot poporul lui Dumnezeu va cunoaște diferența dintre bine și rău. Atunci ei vor ști care este voia și calea Domnului. Și astfel vor putea să facă binele și să evite răul. Ei vor înclina în mod natural și bucuros să facă binele, așa cum înclină acum să facă răul.
Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a fost un mare împărat. El a condus o mare împărăție și a trăit într-un palat minunat. Dar de îndată ce inima lui umană a fost luată de la el și inima unei fiare a pusă în locul ei, imediat propriile sale dorințe și căi l-au părăsit și dorințele și căile unei fiare au intrat în el. (Vezi Daniel 4:16). La fel și cu poporul lui Dumnezeu: De îndată ce El pune Legea Sa în lăuntrul lor și o scrie în inimile lor, imediat dorința și vrăjmășia inimii trupești împotriva Legii lui Dumnezeu vor dispărea. Poporul lui Dumnezeu nu va mai trebui să spună: Când „vreau să fac binele, răul stă lipit de mine”. „O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” Rom. 7:24.
Ier. 31:34 - „Niciunul nu va mai învăța pe aproapele sau pe fratele său zicând: „Cunoaște pe Domnul!”, ci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.”
Rețineți că păcătoșii și cei care ignoră pe Dumnezeu nu vor mai fi printre poporul lui Dumnezeu. Cu siguranță vine o schimbare. Starea actuală a lucrurilor nu va continua mult timp, păcătoșii vor dispărea pentru totdeauna. Și cât de bucuroși ar trebui să fim că dacă ne pocăim acum, păcatele noastre vor fi iertate și uitate, și nimeni nu ne va aminti vreodată de ele!
Ier. 31:35, 36 - „Așa vorbește Domnul care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna și stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea și face valurile ei să urle, El, al cărui nume este Domnul oștirilor: „Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, și neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!”
Iată garanția de bună credință a lui Dumnezeu împotriva îndoielii și a necredinței. La fel de sigur cum cei care se îndoiesc nu pot schimba rânduielile cerurilor, tot atât de sigur va deveni poporul lui Dumnezeu din nou o națiune teocratică.
Comparați promisiunile noului legământ din Ieremia 31:33 și Ezechiel 36:26, 27. Cum sunt legate între ele și când se vor împlini?
Aici (Ier. 31:31-34) este făgăduința unui legământ nou, unui contract nou. Nu este la fel cu cel făcut de Dumnezeu cu părinții noștri în ziua când au ieșit din Egipt, ziua în care el a scris poruncile pe table de piatră și le-a păstrat astfel. El face un nou legământ, de a le scrie în inimile noastre. Atunci fiecare dintre noi Îl va cunoaște fără să fie învățat.
Observați totuși că El nu va face o nouă lege, ci un nou legământ, un contract nou pentru păzirea legii. Diferența este că în loc să scrie legea pe table de piatră, El o va scrie pe tablele de carne ale inimii, locul ocupat acum de legea păcatului.
Acest legământ va fi făcut cu casa lui Israel și casa lui Iuda – cu tot poporul lui Dumnezeu.
Aceste versete nu spun că noi nu putem păzi legea în timp ce este scrisă pe tablele de piatră, ci spun că putem, deoarece cei care încalcă legea sunt mustrați că fac astfel. Noi putem chiar acum să păzim poruncile deși ele sunt scrise încă pe pietre. Majoritatea creștinilor ar dori ca legea să fie abolită și unii aleg să creadă că a fost abolită, deși singura lege care a fost abolită este legea ceremonială, a jertfelor, umbra Mielului lui Dumnezeu.
Ce diferență este între legea scrisă pe piatră sau în inimile noastre? Experiența lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului oferă răspunsul.
Dacă regele ar fi fost silit să trăiască cu animalele, într-un grajd sau pe câmp, el s-ar fi sinucis dacă ar fi putut. Dar imediat ce Dumnezeu i-a luat inima de om și a pus în el inima unui bou, regele era foarte mulțumit să fie cu animalele și nu a mai dorit să locuiască în palat.
Dacă ni s-ar face și nouă același lucru, dorințele noastre ar fi aceleași ca ale regelui. În același fel, când ni se înlătură inima de piatră și este pusă în noi inima de carne cu legea lui Dumnezeu scrisă pe ea, atunci nu ne va mai plăcea să păcătuim și ne vom delecta în păzirea poruncilor lui Dumnezeu. Deci nu trebuie să ne temem că ne vom lupta să păzim legea lui Dumnezeu în Împărăție așa cum facem aici. Vom fi perfect mulțumiți să trăim o viață fără păcat. De fapt nu vom mai dori să păcătuim așa cum acum nu dorim să murim.
Minunat într-adevăr! Dar când ne putem aștepta să aibă loc această minune? Pentru a găsi răspunsul la această întrebare, trebuie să legăm profeția lui Ieremia de profeția lui Ezechiel cu privire la același eveniment:
Ier. 31:8: „Iată, îi aduc înapoi din ţara de la miazănoapte, îi adun de la marginile pământului: între ei este şi orbul şi şchiopul, femeia însărcinată şi cea în durerile naşterii; o mare mulţime se întoarce înapoi aici!”.
Ezech. 36:24-28: „Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate ţările şi vă voi aduce iarăşi în ţara voastră. Vă voi stropi cu apă curată şi veţi fi curăţiţi; vă voi curăţi de toate spurcăciunile voastre şi de toţi idolii voştri. Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră şi vă voi da o inimă de carne. Voi pune Duhul Meu în voi şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele. Veţi locui în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri; voi veţi fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul vostru.”
Ambele profeții indică timpul în care această minune va avea loc în inimile poporului lui Dumnezeu. Ambii profeți spun clar că această schimbare a inimii are loc în Țara Făgăduită, Palestina, la începutul împărăției pe care Dumnezeu promite să o ridice „în zilele acestor împărați” (Dan. 2:44), nu după zilele lor. El mai spune că ne va lua dintre păgâni și ne va aduna din toate țările și ne va duce în țara noastră (Ezech. 36:24), țara în care au locuit părinții noștri (Ezech. 36:28). „Apoi”, în acel timp, spune Inspirația, nu înainte, ne va curăța cu apă curată, ne va curăța de toate murdăriile și de toți idolii. De asemenea, va pune o inimă nouă în noi (Ezech. 36:26). Ne va da Duhului Lui și ne va face să ascultăm de legile Lui și să ținem poruncile Lui (Ezech. 36:27). Citiți aceste versete pentru voi înșivă și vedeți dacă spun tot ceea ce eu încerc să vă spun.
Ce Dumnezeu avem! El Își conduce Împărăția cu grijă și a construit un gard — Cele Zece Porunci — pentru a-i feri pe supușii acestei împărății de rezultatele păcatului. Prin respectarea legilor Împărăției, Dumnezeu oferă poporului Său sănătate, fericire, pace și bucurie. El îi învață că perfecțiunea caracterului pe care le-o cere poate fi atinsă numai prin cunoașterea Cuvântului Său.
Stă scris în profeți: "Nenorocito, bătuto de furtună, și nemângâiato! Iată, îți voi împodobi pietrele scumpe cu antimoniu, și-ți voi da temelii de safir. Îți voi face crestele zidurilor de rubin, porțile de pietre scumpe, și tot ocolul de nestemate. Toți fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului, și mare va fi propășirea fiilor tăi. Vei fi întărită prin neprihănire. Izgonește neliniștea, căci nu ai nimic de temut, și spaima, căci nu se va apropia de tine." (Isaia 54, 11-14.)
"Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înlăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. Nici unul nu va mai învăța pe aproapele sau pe fratele său, zicând: 'Cunoaște pe Domnul!' Ci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor." (Ieremia 31, 33.34.)
"Neamurile se vor duce cu grămada la el, și vor zice: 'Veniți, haidem să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne învețe căile Lui, și să umblăm pe cărările Lui! Căci din Sion va ieși Legea, și din Ierusalim Cuvântul Domnului.'" (Mica 4, 2.) SP 454 - 455