Sabat după-amiază – 7 Mai
Textul de memorat:
Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii, şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.”
"După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie şi a zis: „Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tău şi răsplata ta cea foarte mare..... Şi după ce l-a dus afară, i-a zis: „Uită-te spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri.” Şi i-a zis: „Aşa va fi sămânţa ta.” Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire.. Geneza 15:1-6. YRP 255.1
"Dumnezeu a conceput ca Avraam să fie un canal de lumină și binecuvântare, să aibă o influență de adunare și ca Dumnezeu să aibă un popor pe pământ. Avraam trebuia să fie în această lume, reflectând în viața sa caracterul lui Isus. Când a primit chemarea divină, Avraam nu era un om de renume, nici un legiuitor, nici un cuceritor. El era un simplu păstor, locuia în corturi, dar angaja un număr mare de muncitori pentru a-și desfășura umila activitate. Iar onoarea pe care a primit-o s-a datorat credincioșiei sale față de Dumnezeu, integrității sale riguroase și corectitudinii sale." YRP 255.2
Duminică - 8 Mai
Credința lui Avraam
Geneza 15:1-21; Romani 4:3, 4, 9, 22
Cum demonstrează Avram ce înseamnă a trăi prin credință? Care este semnificația jertfei cerute de Dumnezeu lui Avraam?
În următoarele se va observa că Avraam a răspuns fără ezitare la tot ceea ce Dumnezeu I-a poruncit să facă: „Domnul zisese lui Avram: 'Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta' … Avram a plecat, cum îi spusese Domnul … Domnul S-a arătat lui Avram şi i-a zis: 'Toată ţara aceasta o voi da seminţei tale'. Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase.” (Gen. 12:1, 4, 7). „Domnul i-a zis lui Avram, după ce s-a despărţit Lot de el: 'Ridică-ţi ochii şi, din locul în care eşti, priveşte spre miazănoapte şi spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus; căci toată ţara pe care o vezi ţi-o voi da ţie şi seminţei tale în veac. Îţi voi face sămânţa ca pulberea pământului de mare; aşa că dacă poate număra cineva pulberea pământului, şi sămânţa ta va putea să fie numărată. Scoală-te, străbate ţara în lung şi în lat; căci ţie ţi-o voi da'. Avram şi-a ridicat corturile şi a venit de a locuit lângă stejarii lui Mamre, care Sunt lângă Hebron. Şi acolo a zidit un altar Domnului.” (Gen. 13:14-18).
„Dumnezeu i-a zis lui Avraam: 'Să păzeşti legământul Meu, tu şi sămânţa ta după tine, din neam în neam. Acesta este legământul Meu pe care să-l păziţi între Mine şi voi şi sămânţa ta după tine: tot ce este de parte bărbătească între voi să fie tăiat împrejur' … Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toţi cei ce se născuseră în casa lui şi pe toţi robii cumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam şi le-a tăiat împrejur carnea prepuţului chiar în ziua aceea, după porunca pe care i-o dăduse Dumnezeu.” (Gen. 17:9, 10, 23).
„Dar Dumnezeu i-a zis lui Avraam: 'Să nu te mâhneşti de cuvintele acestea, din pricina copilului şi din pricina roabei tale: fă-i Sarei tot ce-ţi cere; căci numai din Isaac va ieşi o sămânţă care va purta cu adevărat numele tău'. A doua zi, Avraam s-a sculat de dimineaţă; a luat pâine şi un burduf cu apă pe care l-a dat Agarei şi i l-a pus pe umăr; i-a dat şi copilul şi i-a dat drumul.” (Gen. 21:12, 14). „După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: 'Avraame!' 'Iată-mă' a răspuns el. Dumnezeu i-a zis: 'Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; du-te în ţara Moria şi adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune Eu'. Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea-de-tot şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu … Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. Apoi Avraam a întins mâna şi a luat cuţitul ca să junghie pe fiul său. Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: 'Avraame! Avraame!' 'Iată-mă!' a răspuns el. Îngerul a zis: 'Să nu pui mâna pe băiat şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine … Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam şi a zis: 'Pe Mine însumi jur' zice Domnul 'pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!'” (Gen. 22:1-3, 9-12, 15-18).
„ Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s-a socotit ca neprihănire” şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.” (Iacov 2:23). Făcând lucrurile pe care Dumnezeu i le-a cerut el a obținut următoarele: „Că Avraam a ascultat de porunca Mea şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orânduirile Mele şi legile Mele”. „Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta”. (Gen. 26:5, 4). Având o credință ca a unui copil în Cuvânt și făcând tot ceea ce Dumnezeu a spus, este singura sfințire și neprihănire care este a lui Hristos. Aceia care fac astfel sunt copiii lui Avraam și pentru ei este făgăduința. Ei declară deschis că sângele lui Hristos are putere să-i mântuiască din robia păcatului și din condamnarea legii. Ei vor moșteni țara în vecii vecilor. Aceștia sunt Israelul lui Dumnezeu, nu există alții și aceasta este singura neprihănire și sfințire prin credință.
Luni - 9 Mai
Îndoielile lui Avraam
Geneza16:1-16
Cum interpretezi decizia lui Avram de a apela la Agar, în ciuda făgăduinţei făcute de Dumnezeu? În ce fel cele două femiei reprezintă două atitudini privind credinţa? (Gal. 4:21-31)?
Avraam primise, fără să mai pună la îndoială, făgăduința unui fiu, dar el n-a așteptat ca Dumnezeu să împlinească cuvântul Său, la timpul și în modul cuvenit. A fost îngăduită o amânare, pentru a pune la probă credința sa în puterea lui Dumnezeu; el însă n-a reușit să treacă cu bine încercarea. Gândind că este imposibil pentru ea să aibă un copil la vârsta ei înaintată, Sara a dat ideea — ca un plan prin care scopul divin putea fi realizat — ca una dintre roabele ei să fie luată de Avraam ca a doua soție a sa. Poligamia devenise așa de răspândită, încât încetase a mai fi privită ca păcat, deși aceasta nu însemna că ea nu mai era o violare a Legii lui Dumnezeu, ci că era fatală sfințeniei și păcii în relațiile familiale. Urmarea căsătoriei lui Avraam cu Agar a fost nefericită atât pentru propria sa familie, cât și pentru generațiile următoare. PP 145.1
"Care este tipologia în această dramă palpitantă a vieții? - În esență, cea care iese în evidență în interpretarea lui Pavel a dramei la fel de intense a lui Agar și Ismael, a Sarei și a lui Isaac. Inspirația dezvăluie faptul că prima pereche reprezintă Biserica Vechiului Testament și membrii ei, evreii; și că a doua pereche reprezintă Biserica Noului Testament și membrii ei, creștinii (Gal. 4:22-31)."
Marți - 10 Mai
Semnul legământului cu Avraam
Genesa17:1-19; Romani 4:11
Care este semnificația spirituală și profetică a ritului circumciziei?
După ce Avraam locuise aproape douăzeci și cinci de ani în Canaan, Domnul i Se arătă și-i zise: "Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea și fii fără prihană". (Geneza 17, 1.) Plin de venerație, patriarhul s-a aruncat cu fața la pământ și solia a continuat: "Iată legământul Meu, pe care-l fac cu tine; vei fi tatăl multor neamuri". Ca semn al împlinirii acestui legământ, numele lui, care până atunci fusese Avram, a fost schimbat în Avraam, care înseamnă "tată al multor neamuri", iar numele Sarai avea să fie Sara, "prințesă", căci glasul dumnezeiesc a spus că "ea va fi mama unor neamuri întregi; chiar împărați de noroade vor ieși din ea". PP 137.3
Cu ocazia aceasta i-a fost dat lui Avraam ritualul circumciziunii, "ca o pecete a acelei îndreptățiri pe care o căpătase prin credință, când era netăiat împrejur". (Romani 4, 11.) Ea trebuia să fie observată de către patriarh și de către urmașii săi, ca un semn că erau devotați slujirii lui Dumnezeu și, în acest fel, despărțiți de idolatri, cum și al faptului că Dumnezeu i-a primit ca o comoară deosebită a Sa. Prin ritualul acesta, pe de o parte, ei erau legați să îndeplinească condițiile legământului făcut cu Avraam. Ei nu trebuia să încheie legături de căsătorie cu păgânii; căci, făcând astfel, ei urmau să piardă respectul față de Dumnezeu și față de Legea Sa cea sfântă. De asemenea, ei aveau să fie ispitiți să se dedea la practicile păcătoase ale celorlalte națiuni și atrași la idolatrie. PP 138.1
Miercuri - 11 Mai
Fiul Făgăduinței
Geneza 18:1-15; Romani 9:9
Ce lecții de ospitalitate învățăm din modul în care Avraam și-a primit vizitatorii? Cum explici răspunsul lui Dumnezeu la ospitalitatea lui Avraam?
Ospitalitatea lui Avraam a adus o binecuvântare atât de mare în căminul său - cei trei oaspeți cerești care au reafirmat făgăduința unui moștenitor. Și actul său de bunătate cu care i-a condus pe oaspeții cerești mergând cu ei o anumită distanță spre oraș, i-a determinat pe îngeri să-i încredințeze trista lor misiune cu privire la Sodoma. Prin urmare, nici-o casă nu ar trebui să de-a uitării „primirea de oaspeți, căci unii, prin ea, au găzduit fără să știe pe îngeri”. Evr. 13: 2.
În versetele pe care le-am citit în urmă cu câteva clipe, ni se spune că Avraam trebuia să devină o națiune mare și puternică, pentru că va porunci fiilor și casei lui după el, să păzească calea Domnului, să facă „dreptate și judecată.” (KJV). Dumnezeu a recunoscut că, casa lui Avraam trebuie să fie o școală de cămin model și, astfel, acest Patriarh al veacurilor a devenit „prietenul lui Dumnezeu” și „părintele credincioșilor”. Dumnezeu, vedeți, îi onorează pe părinții care își conduc casele în mod corect, care își călăuzesc căminele în lucrurile Lui.
Joi - 12 Mai
Lot în Sodoma
Geneza 18:16-19;19
Cum afectează slujirea profetică a lui Avraam responsabilitatea lui față de Lot?
Mai întâi mă gândesc la casa lui Lot. O, da, știu că Lot era un om proeminent în Sodoma, dar nimeni nu a dorit să-i asculte rugămintea în noaptea în care Sodoma urma să fie redusă la fum și cenușă pentru ca să o poată lua vântul și ca Marea Moartă să o acopere. Nu, nici măcar copiii lui care erau situați confortabil în casele lor nu au vrut să îl asculte. Doar două dintre fiicele sale au scăpat de marea conflagrație, pur și simplu îngerii le-au smuls ca pe niște tăciuni scoși din foc.
Ce eșec a fost căminul lui Lot! Ce mare pierdere! Două cauze stau la baza tuturor celor ce au venit asupra lui: mai întâi, pentru că a ales să-și așeze cortul lângă Sodoma; iar apoi, pentru că a neglijat să-și conducă familia în temere de Dumnezeu. Ba mai mult, dacă Lot ar fi adus la Adevăr și la neprihănire măcar zece suflete din vasta populație a Sodomei, el ar fi salvat Sodoma și Gomora de la distrugere.
Vineri - 13 Mai
Studiu suplimentar
Chiar și biserica, ea care ar trebui să fie stâlpul și temelia adevărului, încurajează adesea iubirea egoistă a plăcerilor. Când trebuie să se strângă bani pentru scopuri religioase, la ce mijloace recurg unele biserici? La bazaruri, mese, tombole, chiar la loterii și alte lucruri asemănătoare. Adesea, locul pus deoparte pentru adorarea lui Dumnezeu este profanat prin întâlniri la care se mănâncă și se bea, se cumpără, se vinde și se distrează. și astfel se face că respectul celor tineri pentru casa lui Dumnezeu și venerația pentru adorarea Lui scade. Frânele stăpânirii de sine se slăbesc. Egoismul, satisfacerea apetitului, iubirea de afișare sunt cultivate și ele se întăresc pe măsură ce sunt îngăduite. PDH 54.2
Goana după plăceri și distracții este mai puternică în orașe. Mulți părinți care aleg orașul ca locuință pentru copiii lor și care fac lucrul acesta cu gândul să le ofere avantaje mai mari, sunt dezamăgiți și adesea își dau seama prea târziu, căindu-se de teribila lor greșeală. Orașele de astăzi devin repede asemenea Sodomei și Gomorei. Multe sărbători încurajează lenea. Lucrurile care aprind simțurile: alergările de cai, jocurile de noroc, beția și desfrâul stimulează în cel mai înalt grad pasiunile. Tinerii sunt luați de curentul lumesc. Aceia care învață să iubească distracțiile de dragul lor, deschid ușa unui potop de ispite. Ei se dedau la chefuri și veselii nesăbuite, iar legăturile lor cu iubitorii de plăceri au un efect otrăvitor asupra minții. Mergând astfel din desfrâu în desfrâu, ei ajung să piardă dorința cât și capacitatea pentru o viață cu folos. Aspirațiile lor religioase sunt reci, viața lor religioasă este întunecată. Toate facultățile nobile ale sufletului, tot ceea ce leagă pe credincios de lumea spirituală, este corupt. - PDH 54.3