Am primit o împărăţie ce nu se poate clătina
Lecţia 12, Trimestrul 1, 12-18 martie 2022
Distribuie acest studiu
Sabat după-amiază – 12 Martie
Textul de memorat:
Fiindcă am primit dar o împărăţie care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică. Evrei 12:28
Cei care primesc pe Hristos și în credința lor de la început spun: "sunt mântuit", sunt în primejdia de a-si pune încrederea în ei înșiși. Ei pierd din vedere propria lor slăbiciune, cum și nevoia lor continuă de putere divină. Unii ca aceștia nu-s pregătiți pentru a face față înșelăciunilor celui rău și, atunci când sunt ispitiți, mulți, asemenea lui Petru, cad până în adâncul păcatului. Noi suntem sfătuiți: "Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă." 1 Corinteni 10, 12. Singura noastră siguranță este într-o continuă neîncredere în eul nostru și dependența noastră de Domnul Hristos. PDH 155.2
Duminică -13 Martie
V-aţi apropiat de Muntele Sionului
Evrei 12:22-24
Ce descrie Pavel aici?
Tot cerul aștepta să-L salute pe Mântuitorul în curțile cerești. Pe când Se înălța, El era în frunte, urmat de mulțimea captivilor eliberați la învierea Lui. Oastea cerească lua parte la cortegiul acela plin de veselie cu strigăte și aclamații de laudă și cântări cerești. HLL 833
Atunci porțile cetății lui Dumnezeu se deschid larg, iar mulțimea îngerească intră pe porți într-o revărsare de armonii încântătoare. HLL 833.9
Iată tronul și în jurul lui curcubeul făgăduinței! Iată heruvimii și serafimii! Conducătorii oștirilor îngerești, fiii lui Dumnezeu, reprezentanții lumilor necăzute, toți sunt adunați. Sfatul ceresc, înaintea căruia Lucifer acuzase pe Dumnezeu și pe Fiul Său, reprezentanții acelor ținuturi neatinse de păcat asupra cărora Satana gândise să-și întindă domnia, toți sunt de față pentru a saluta pe Răscumpărătorul. Ei doresc cu ardoare să sărbătorească biruința Sa și să-L proslăvească pe Împăratul lor. HLL 834
Luni- 14 Martie
V-ați apropiat de Dumnezeu, Judecătorul tuturor
Evrei 12:23
Dacă este o sărbătoare, de ce Dumnezeu este descris ca judecător? Cum poate un judecător să fie parte din atmosfera de sărbătoare sau să reprezinte rațiunea din spatele acelei sărbători? Citește și Daniel 7:9,10,13-22.
Atunci, comparând Daniel 7,9.10.13 cu Apocalipsa 4,2 și 5,1.11 rezultă clar faptul că cele două viziuni sunt ale aceluiași eveniment – judecata. Unul revelează că se întâmplă în perioada fiarei de nedescris în a doua sa etapă, după ce cornul care avea ochi de om și o gură care vorbea lucruri mari spusese blasfemii (după împărăția Romei Eclesiastice) și înainte ca fiara să fie ucisă și trupul dat pentru a fi ars în foc (Daniel 7,11), înainte de distrugerea Romei. Iar cealaltă viziune revelează că evenimentul are loc într-un anume timp în epoca creștină și în perioada timpului de har.
Daniel a văzut că au fost așezate scaune de domnie: și un ,,Îmbătrânit de zile”, Judecătorul s-a așezat arătând că nici El nici scaunele de domnie nu erau acolo înainte. În mod evident, pe celelalte tronuri, ,,scaune” s-au așezat cei douăzeci și patru de bătrâni. Și în final el a văzut pe ,,Fiul Omului”, Hristos, Avocatul, adus în fața ,,Îmbătrânitului de zile.” Prin urmare, atât Daniel cât și Ioan au văzut ,,judecata .....începută, și cărțile.....deschise”.
Marți - 15 Martie
Voi clătina cerurile şi pământul
Hagai 2:6-9,20-22
Cu ce scop clatină Dumnezeu cerurile și pământul? Ce înseamnă acest lucru?
Hagai 2: 6-8 – „Căci așa vorbește Domnul oștirilor: „Încă puțină vreme, și voi clătina încă o dată cerurile și pământul, marea și uscatul; voi clătina toate neamurile; comorile tuturor neamurilor vor veni, și voi umple de slavă Casa aceasta, zice Domnul oștirilor. Al Meu este argintul și al Meu este aurul, zice Domnul oștirilor.”
Faptul că profeția din aceste versete este încă ne împlinită, este foarte evident, căci în ziua în care acest templu este construit, Dumnezeu va zgudui cerurile, pământul și națiunile; speranța lor urmează să vină și templul va fi plin de slavă; ziditorii săi nu trebuie să se îngrijoreze pentru bani.
Este adevărat că oamenii controlează și folosesc argintul și aurul, dar nu trebuie să uităm că toate aparțin lui Dumnezeu și că, dacă are nevoie de ele, El este în stare să le obțină și să facă ceea ce vrea cu ele, ziditorii nu trebuie să se teamă de lipsa acestora dacă le vor folosi așa cum dorește Dumnezeu.
Întrucât este clar că templul antic era tipic unui templu care trebuia să fie construit în ziua în care Dumnezeu va zgudui cerurile, pământul și națiunile, subiectul devine absolut clar că Inspirația vorbește aici despre un templu antitipic.
Hagai 2: 9 - „Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul oștirilor; și în locul acesta voi da pacea, zice Domnul oștirilor.”
Promisiunea este că slava care a învăluit templul lui Solomon va fi depășită cu mult de cea antitipică, care va fi construit de biserica purificată, biserica în timpul secerișului, timpul în care Dumnezeu va zgudui cerul, pământul și națiunile - în timpul zilei celei mari și înfricoșate a Domnului.
Întrucât aceste promisiuni nu au fost îndeplinite în ziua templului lui Zorobabel, subiectul devine limpede ca și cristalul: că acum trebuie să se împlinească și, întrucât aceste adevăruri pentru ultimele zile ne sunt revelate acum nouă, că trebuie să fim ziditorii acestuia, slava lui va trebui să depășească toată slava din trecut. Ba mai mult, locul unde trebuie să se afle acest templu antitipic este loc care are pace, iar modul în care pacea va fi complet realizată este spus în:
Hagai 2:21, 22 – „Vorbește lui Zorobabel, dregătorul lui Iuda, și spune: „Voi clătina cerurile și pământul; voi răsturna scaunul de domnie al împărățiilor, voi nimici puterea împărățiilor neamurilor, voi răsturna și carele de război, și pe cei ce se suie în ele; caii și călăreții lor vor fi trântiți la pământ, și unul va pieri ucis de sabia altuia.”
Din nou se vede că în ziua în care Domnul va zgudui cerurile și pământul, El va distruge și împărățiile pământului permițându-le să se omoare unul pe altul. Nu este de mirare faptul că națiunile sunt acum angajate într-o cursă de armament și lumea întreagă este pe punctul de a se cufunda în cel mai sângeros conflict cunoscut vreodată. Este dificil pentru cineva să ajungă la orice altă concluzie afară de faptul că ziua cea mare și înfricoșată a Domnului este chiar la uși.
Miercuri - 16 Martie
O împărăție de nezdruncinat
Evrei12:27
Care sunt acele lucruri care nu vor fi clătinate?
Profetizând cum a făcut-o și Ieremia despre pustiirea pământului, Isaia spune: „Iată, Domnul deşartă pământul şi îl pustieşte, îi răstoarnă faţa şi risipeşte locuitorii;.....Pământul jelește și este ofilit, lumea lâncezește și se ofilește, oamenii mândri ai pământului lâncezesc. Pământul de asemenea este spurcat sub locuitorii lui; pentru că ei au călcat legile, au schimbat hotărârea, au rupt legământul cel veșnic! De aceea mănâncă blestemul pământul, şi suferă locuitorii lui pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt arși locuitorii pământului, şi nu mai rămâne decât un mic număr din ei.... Pământul se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă, pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade, şi nu se mai ridică.” Isaia 24,1.4-6.19.20. KJV
Aceste versete, purtând continuitatea gândului, descriu ceea ce Domnul o să facă pământului, în timp ce versetele omise (versetele 2,3 și 7-18 inclusiv), cum sunt indicate prin puncte de omitere, conțin gânduri ca paranteze, descriind cum o va face El și declarând că unei clase de oameni îi va dărui toate binecuvântările și celeilalte clase toate blestemele. Versetele 2 și 3 arată pământul golit de toți locuitorii lui indiferent de poziția lor socială, că este una onorată sau una dezonorantă – de la evlaviosul preot până la umilul sclav. Și versetele 4-12 revelează că toată bucuria va fi luată de la oameni; că mari calamități vor veni peste ei, înainte ca pământul să fie golit; și „Da, în ţară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci când se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.” Isaia 24,13. Pe scurt, aceste versete revelează că, chiar înainte a fi golit pământul, va fi o mare cernere în popor, cu rezultatul că toți cei care nu vor fi găsiți tari în Hristos – Calea, Adevărul și Viața (Ioan 14,6) – vor cădea în timp ce acei care vor fi statornici, vor fi cei „lăsați” și astfel ei sunt Cei Purificați – Ei Vor Rămâne Pentru Totdeauna.
Joi - 17 Martie
Să fim recunoscători
Evrei 12:28; 13:15
Cum Îi oferim lui Dumnezeu o închinare acceptabilă?
„Ceilalţi însă, care vor mai rămâne, îşi înălţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului.” Isa. 24,14. "Proslăviţi dar” avertizează profetul în vederea acestei perspective „pe Domnul în focuri, lăudaţi Numele Domnului, Dumnezeului lui Israel, în ostroavele mării!” Isa.25,15. KJV
Prin proslăvirea Domnului atunci când ei trec prin „focuri” (încercări – 1Pet. 4,12), cei drepți „..vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi; cei răi vor face răul, şi nici unul din cei răi nu va înţelege, dar cei pricepuţi vor înţelege.” Dan. 12,10
„Cine” întreabă profetul Maleahi, vorbind despre acest timp și eveniment „va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului, şi ca leşia înălbitorului. El va şedea, va topi şi va curăţi argintul; va curăţi pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămureşte aurul şi argintul, şi vor aduce Domnului daruri neprihănite.” Maleahi 3,2.3
Această clasă purificată care stau fermi pe durata timpului de cernere în mijlocul țării (biserica – Isa. 19,24) este scoasă în evidență în profeția din Isaia, cap.24, vers.14: „...laudă măreţia Domnului.” Pe când în vers. 16 este scoasă la vedere următoarea clasă care este adunată „De la marginile pământului” și de la care „auzim cântând: "Slavă celui neprihănit!" În alte cuvinte, cernerea adună primele și ale doilea roade – primele din biserică, „din țară” și cele dea doilea din lume, „de la marginile pământului”. Și în timp ce acei din biserică „...laudă măreţia Domnului”, cei din lume cântă "Slavă celui neprihănit!"
Astfel vedem în mod evident că cei răscumpărați din biserică – slujitorii lui Dumnezeu (primul rod sau întâii născuți – termenul biblic pentru preoție sau conducere) rămân statornici în timpul cernerii „în mijlocul țării”, cu rezultatul că duc adevărul la toate națiunile pe durata „cernerii” în lume, în felul acesta ducând mântuirea multora. Aceste două clase, prin urmare, sunt în mod necesar singurii răscumpărați care rămân după cernere. Ei sunt exceptați, „eliberați” de la distrugere pentru că numele lor „va fi găsit scris în carte.” Dan. 12,1. Și că nu sunt „lăsați” pe pământ când acesta rămâne distrus, pustiu și gol, ci mai degrabă sunt „lăsați” (scăpați) de la distrugere, a clarificat chiar Isaia, când spune: „sunt arși locuitorii pământului, şi nu mai rămâne decât un mic număr din ei”. Isa.24,6. Aceste cuvinte nici măcar nu implică că cei mântuiți sunt lăsați pe pământ pe durata când este pustiit, ci „rămân” scăpați de la distrugere.
Consolidând dovezile din fața noastră, aflăm că mileniul va fi adus printr-o serie de șase evenimente care se întâmplă în ordinea următoare: (1) Dumnezeu distruge ipocriții din biserică; (2) cheamă pe ai Săi afară dintre națiuni și apoi îi aduce în biserica purificată – împărăția; (3) harul se închide; (4) cei nelegiuiți rămân distruși, (5) cei drepți morți sunt înviați și drepții cei vii sunt strămutați; (6) în final pământul rămâne gol.
Cu punctul culminant al acestor șase evenimente finale, timpul pe care Biblia îl numește sfârșitul lumii, cortinele cad (se termină) pentru totdeauna drama lungă a veacurilor de păcat și răscumpărare. Înainte de aceasta, totuși „Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită (semnele sfârșitului – Mat. 24) după cum spune Isus „în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.” (Mat.24,14) și se va întâmpla cum stă scris: „...Cerul s-a strâns ca o carte de piele, pe care o faci sul. Şi toţi munţii şi toate ostroavele s-au mutat din locurile lor.” Apoc. 6,14. „"Căci aşa vorbeşte Domnul: ,Toată ţara va fi pustiită;” adăugând totuși „dar nu o voi nimici de tot.” (Ier. 4,27) – lăsând o făgăduință pentru Restaurarea Pământului.
Vineri – 18 Martie
Studiu suplimentar
Trăim în timpul sfârșitului. Semnele timpului, care se împlinesc cu repeziciune, declară că venirea lui Hristos este aproape. Zilele în care trăim sunt solemne și importante. Spiritul lui Dumnezeu este retras treptat dar sigur, de pe pământ. Plăgi și judecăți cad deja peste disprețuitorii harului lui Dumnezeu. Nenorocirile de pe uscat și de pe ape, starea agitată a societății, alarmele de război sunt de rău augur. Ele prezic evenimente în curs de apropiere, de cea mai mare însemnătate. 9M 11.1
Instrumentele răului își unesc forțele și se consolidează. Ele se fortifică pentru ultima și marea criză. În curând, urmează să aibă loc mari schimbări în lumea noastră, iar mișcările finale vor fi repezi. 9M 11.2