Domnul împărăţeşte îmbrăcat cu măreţie;Domnul este îmbrăcat şi încins cu putere,de aceea lumea este tare şi nu se clatină. Psalm 93:1
"Noi trăim prin puterea lui Dumnezeu. Cu un singur cuvânt El ar putea să ne ia suflarea care menține viața în trupurile noastre. Cu toate acestea, mii și mii de oameni, deși ținuți în viață prin îngăduința lui Dumnezeu, își folosesc puterile minții și ale trupului împotriva Creatorului lor, și fac acest lucru ca și cum ar fi ceva de care să fie mândri. Alăturându-se rândurilor dușmanului, ei se pun sub instrucția lui, pentru a învăța cum să înfrângă planurile lui Dumnezeu și pentru a-și duce răzvrătirea împotriva Lui la cel mai înalt punct. 18LtMs, Ms 131, 1903, par. 10
"În timp ce citesc cartea Apocalipsa, mă mir că mulți alții nu studiază minunata instrucțiune dată lui Ioan pe insula Patmos. Observați descrierea dată lui Hristos în primul capitol. Apostolul spune: 18LtMs, Ms 131, 1903, par. 11
"'În ziua Domnului, eram în duhul și am auzit în spatele meu un glas mare, ca de trâmbiță, care zicea: "Eu sunt Alfa și Omega, cel dintâi și cel de pe urmă; și: "Ceea ce vezi, scrie într-o carte și trimite-o celor șapte biserici care sunt în Asia: la Efes, la Smirna, la Pergam, la Tiatira, la Sardes, la Filadelfia și la Laodiceea"." 18LtMs, Ms 131, 1903, par. 12
"Domnul domnește; El este îmbrăcat cu măreție; Domnul este îmbrăcat cu tăria cu care S-a încins; lumea este întărită, încât nu poate fi clintită. Tronul Tău este întemeiat din vechime; Tu ești din veșnicie. Potopul s-a înălțat, Doamne, potopul și-a înălțat glasul, potopul își ridică valurile. Domnul cel de sus este mai puternic decât zgomotul multor ape, da, decât valurile puternice ale mării. Mărturiile Tale sunt foarte sigure; sfințenia devine casa Ta, Doamne, pentru totdeauna"." [Psalmul 93:1-5.] 18LtMs, Ms 131, 1903, par. 21
Citește Psalmul 8 și Psalmul 100. Cum sunt descriși oamenii, dar și Dumnezeu în acești psalmi? Ce transmit acești psalmi despre caracterul lui Dumnezeu?
Dumnezeu, care a creat frumoase și încântătoare toate lucrurile asupra cărora ne oprim privirile, este un iubitor de frumos și vă arată ce înseamnă pentru El adevărata frumusețe. Podoaba unui duh blând și liniștit este pentru El de mare preț. Deci, să nu căutăm cu stăruință să dobândim ceea ce Dumnezeu consideră ca fiind mai valoros decât îmbrăcămintea costisitoare, decât perlele sau aurul? Împodobirea lăuntrică, blândețea, un duh în perfectă armonie cu îngerii cerești, acestea nu vor lua din adevărata demnitate a caracterului și nu ne vor face mai puțin plăcuți aici, în această lume. 3M 376.4
Religia curată îl înnobilează pe cel ce a îmbrățișat-o. La creștinul adevărat veți descoperi întotdeauna un marcant spirit de voioșie, o încredere sfântă, fericită în Dumnezeu, o supunere față de providența Sa, lucruri care înviorează sufletul. Pentru creștin, iubirea și bunăvoința lui Dumnezeu pot fi văzute în fiecare cadou mărinimos pe care-l primește. Frumusețile din natură constituie o temă de meditație. Studiind minunăția naturală care ne înconjoară, mintea este purtată prin mijlocirea naturii către Autorul a tot ceea ce este încântător. Toate lucrările lui Dumnezeu vorbesc simțurilor noastre, preamărindu-I puterea, înălțându-I înțelepciunea. Fiecare lucru creat are în sine un farmec care stârnește interesul copilului lui Dumnezeu și îi cultivă gustul de a privi aceste dovezi prețioase ale iubirii lui Dumnezeu ca fiind deasupra lucrării ieșite prin îndemânarea omului. 3M 377.1
Răsplata cea peste măsură de mare pentru împlinirea în dreptate a datoriei, bucuria cerului, societatea îngerilor, comuniunea și iubirea lui Dumnezeu și a Fiului Său, înălțarea și dezvoltarea tuturor facultăților noastre de-a lungul tuturor veacurilor: nu sunt toate acestea puternice stimulente și încurajări care să ne determine să aducem Creatorului și Răscumpărătorului nostru o slujire pornită dintr-o inimă plină de iubire? CH 21.3
Toate însușirile trupului, sufletului și spiritului i-au fost date omului pentru a se folosi de ele în așa fel, încât să ajungă la cea mai înaltă treaptă posibilă a desăvârșirii. Dar educația aceasta nu poate fi nici egoistă, nici unilaterală, deoarece caracterul lui Dumnezeu — al Cărui chip trebuie să ni-l însușim — este bunătate și iubire. Orice dar și orice însușire cu care ne-a dăruit Creatorul trebuie să fie folosite pentru slava Lui și pentru înnobilarea semenilor noștri. În aceasta vom găsi ocupația cea mai curată, cea mai nobilă și cea mai fericită. PP 595.3
Citește Psalmul 97. Ce caracterizează stăpânirea Domnului? Versetele 2 și 10. Care este domeniul autorității Lui? Versetele 1, 5, 9.
"Înaintea Celui care domnește în ceruri, misterele trecutului și ale viitorului sunt întinse deopotrivă, iar Dumnezeu vede dincolo de nenorocirea, întunericul și ruina pe care a produs-o păcatul, desfășurarea scopului Său de iubire și binecuvântare. Deși norii și întunericul Îl înconjoară, totuși dreptatea și judecata sunt temelia tronului Său.... Prin planul de mântuire urmează să se împlinească un scop mai mare chiar decât mântuirea omului și răscumpărarea pământului. Prin dezvăluirea caracterului lui Dumnezeu în Hristos, caracterul binefăcător al guvernării divine va fi manifestat în fața universului, acuzația lui Satana va fi respinsă, natura și rezultatul păcatului vor fi clarificate, iar perpetuitatea legii va fi pe deplin demonstrată. "32 TMK 366.4
"Și în ziua aceea, vor ieși ape vii din Ierusalim; jumătate dintre ele spre marea dintâi și jumătate spre marea dinapoi: vara și iarna va fi așa. Și Domnul va fi rege peste tot pământul; în ziua aceea va fi un singur Domn, și numele Lui va fi unul singur." KJV - Zaharia 14:8, 9
Domnul domnește mai întâi peste Ierusalim, iar în cele din urmă, după ce sfinții sunt adunați din cele patru colțuri ale pământului, El domnește peste tot pământul.
Citește Psalmul 75. De ce este zadarnică lauda celor răi?
"În clipa în care voi vorbi despre un neam și despre o împărăție, ca să o smulg, să o dărâm și să o nimicesc; dacă neamul acela, împotriva căruia am pronunțat, se va întoarce de la răul lor, Mă voi pocăi de răul pe care m-am gândit să i-l fac. Și în clipa în care voi vorbi despre o națiune și despre o împărăție, ca să o zidesc și să o sădesc; Dacă va face rău în ochii mei, dacă nu va asculta de glasul meu, atunci mă voi căi de binele pe care am zis că-l voi face pentru ei." KJV - Ieremia 18:7-10
"Daniel a luat cuvântul și a zis: "Binecuvântat fie numele lui Dumnezeu în vecii vecilor, căci înțelepciunea și puterea sunt ale Lui: Și El schimbă vremurile și anotimpurile; El îndepărtează împărați și pune împărați; El dă înțelepciune celor înțelepți și cunoștință celor ce știu să înțeleagă." KJV - Daniel 2:20, 21
"Cel... Preaînalt stăpânește în împărăția oamenilor și o dă cui vrea, și pune peste ea pe cei mai josnici dintre oameni." KJV - Daniel 4:17
Unii nici până în ziua de azi nu-și dau seama că Dumnezeu domnește, că oamenii nu sunt independenți de El, deși li se permite să aleagă dacă Îi slujesc sau nu. Nu era necesar ca regele caldeean să trăiască cu fiarele câmpului, dar cum nu a putut învăța lecția prin cuvinte, în mod ușor, a fost scos din palatul său și pus într-un țarc, acolo pentru a învăța prin experiență, în mod dur. La sfârșitul celor șapte ani, după ce a absolvit, ca să spunem așa, școala lui Dumnezeu de lovituri dure, regele s-a întors în palatul său...
Tema judecății lui Dumnezeu ridică o întrebare importantă: Cum poate poporul lui Dumnezeu să fie împăcat cu Dumnezeu și să aibă siguranța mântuirii la vremea judecății? Citește Psalmii 94:14; 105:7-10; Daniel 7:22.
Dumnezeu trimisese pedepse asupra israeliților pentru că se lăsară prinși de ispitele madianiților; dar ispititorii nu puteau să scape de mânia judecății divine. Amaleciții, care îl atacaseră pe Israel la Refidim, când s-au aruncat asupra celor obosiți, rămași pe urmă din oștire, n-au fost pedepsiți decât mult mai târziu; dar madianiții, prin care fuseseră duși în păcat, trebuia să simtă îndată pedepsele lui Dumnezeu, ca niște vrăjmași mai primejdioși. “Răzbună pe copiii lui Israel împotriva madianiților”, spunea porunca dată de Dumnezeu lui Moise, “apoi vei fi adăugat la poporul tău.”. (Numeri 31, 2.) Însărcinarea aceasta a fost îndeplinită fără întârziere. Din fiecare seminție au fost aleși câte o mie de bărbați și trimiși sub conducerea lui Fineas. “Au înaintat împotriva Madianului după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul; și au omorât pe toți bărbații. Împreună cu toți ceilalți, au omorât și pe ... cei cinci împărați ai Madianului; au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor.” Chiar și femeile care fuseseră luate ca prizoniere de oastea biruitoare au fost ucise la porunca lui Moise, ca unele care erau vrăjmașii cei mai primejdioși și mai vinovați ai lui Israel. PP 456.2
Așa a fost sfârșitul acelora care au pus la cale nenorocirea poporului lui Dumnezeu. Psalmistul zice: “Neamurile cad în groapa pe care au făcut-o și li se prinde piciorul în lațul pe care l-au pus.” (Psalmii 9, 15.) “Căci Domnul nu lasă pe poporul Său și nu-și părăsește moștenirea. Ci se va face odată judecată după dreptate și toți cei cu inima curată o vor găsi bună”. Când “se strâng împotriva vieții celui neprihănit, și osândesc sângele nevinovat”, Domnul “va face să cadă asupra lor nelegiuirea, El îi va nimici prin răutatea lor”. (Psalmii 94, 14.15.21.23.) PP 456.3
Când a fost chemat să-i blesteme pe evrei, Balaam nu le-a putut face nici un rău, cu toate cuvintele lui vrăjitorești; căci Domnul “nu vede nici o fărădelege în Iacov”, “nici o răutate în Israel” (Numeri 23, 21.23.) Dar când au călcat Legea lui Dumnezeu, lăsându-se pradă ispitei, Păzitorul lor S-a depărtat de la ei. Câtă vreme poporul lui Dumnezeu rămâne credincios poruncilor Sale, nici un blestem și nici o vrăjitorie nu-l pot lovi pe Israel. Întreaga putere a lui Satana și toate loviturile date de el cu șiretenie nu urmăresc altceva decât să împingă la păcat. Când cei care spun că sunt păstrătorii Legii lui Dumnezeu calcă în picioare prescripțiile ei, se despart în felul acesta de Dumnezeu și nu mai sunt în stare să stea în picioare înaintea vrăjmașilor lor. PP 457.1
Citește Psalmii 19:7; 93:5; 119:165; 1:2,6; 18:30 și 25:10. Ce idei comune găsești în aceste versete?
"Legea lui Dumnezeu este o transcriere a caracterului Său. Preceptele sale sfinte au fost rostite de pe Sinai cu vocea lui Dumnezeu și scrise cu degetul Său pe table de piatră. Ele se impun singure, purtând semnificația distinctă și înfricoșătoare a importanței lor supreme. Ele înseamnă viață pentru cei ascultători și moarte pentru cei neascultători. De-a lungul veacurilor, Legea lui Dumnezeu a fost păstrată ca fiind cel mai înalt standard de moralitate. Nici toate invențiile științei sau imaginația minților rodnice nu au reușit să descopere vreo datorie esențială care să nu fie acoperită de acest cod. UL 294.3
"Legea lui Dumnezeu este siguranța vieții și a proprietății, pacea și fericirea. Ea a fost dată pentru a ne asigura binele nostru prezent și etern. Antediluvienii au încălcat această lege, iar pământul a fost distrus de un potop. UL 294.4
"Să nu lăsăm pe nimeni, prin prezentări științifice, să îndepărteze mințile de la real la imaginar. Lăsați-L pe Dumnezeu să fie revelat în adevărata Sa măreție. Dumnezeu cheamă oameni care, în mijlocul idolatriei oferite naturii, să privească de la natură la Dumnezeul naturii. Dumnezeu folosește natura ca pe unul dintre slujitorii Săi, pentru a descoperi puterea Sa. Aceste lucruri, obiecte ale creației Sale, arată lucrarea Sa manuală. Din tot ceea ce a creat Dumnezeu, omul, obiectul suprem al creației Sale, este cel care L-a dezonorat cel mai mult. La judecată, ființele umane vor sta în fața lui Dumnezeu rușinate și condamnate, pentru că, deși li s-au dat intelect, rațiune și putere de exprimare, nu s-au supus legii lui Dumnezeu...." UL 294.5
"Inima mea tânjește după cei pe care îi iubesc, după sufletele prețioase pentru care a murit Hristos; și întrebarea se ridică mereu și mereu: Ce pregătire fac ei pentru viața viitoare? Ceea ce este semănat în această viață va fi secerat în marea recoltă. Nimeni nu poate să-L întâlnească pe Dumnezeu în pace din cauza legii sale încălcate; pentru că ea are un rol important de jucat în convertirea sufletului. Cuvântul inspirat declară: "Legea Domnului este desăvârșită, convertind sufletul; mărturia Domnului este sigură, făcând înțelept pe cel simplu". Din acest motiv, m-am simțit profund îngrijorat ca cei care locuiesc în Portland să aibă lumină. Aceasta a fost prezentată în fața lor în toată claritatea ei; dar se întâmplă frecvent ca, cu cât argumentele din Cuvântul lui Dumnezeu sunt mai convingătoare, cu atât mai puțină dispoziție pare să existe pentru a recunoaște principiile puternice ale adevărului. Opiniile și obiceiurile omenești țin mintea în eroare; dar ele nu pot fi înlocuite în siguranță cu voința revelată a lui Dumnezeu." RH 13 ianuarie 1885, par. 2