Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă
Studiul 4, Trimestrul 2, 15-21 Aprilie 2023
Împărtășește această lecțiune
Sabat după amiază- 15 Aprilie
Textul de memorat:
Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.” Apocalipsa 14:12
Mișcarea Adventistă de Ziua a Șaptea a fost desemnată pentru a proclama lucrarea din sanctuar: „Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui” (secerișul) (Apoc. 14: 7), de a șterge din cartea vieții Mielului numele acelora care nu și-au umplut vasele cu ulei de rezervă (Mat. 25: 3), și a celor care nu aveau haina de nuntă (Mat. 22: 11), de asemenea pe aceia care nu și-au înmulțit talentele (Mat. 25: 14-30), de-asemenea de a smulge neghina din grâu (Mat. 13: 30).
Această proclamare cu privire la cei morți, trebuia să pregătească pe cei vii pentru judecata iminentă. Din acest motiv, Satana și-a folosit toată agenția pentru a adormi pe toți adventiștii, pentru a fi doar ascultători și predicatori dar nu împlinitori ai Cuvântului; de a da zeciuială din izmă și mărar, să spunem așa, dar de a omite lucrurile cele mai profunde ale legii. Pe scurt, i-a făcut să fie ticăloși, nenorociți, săraci, orbi și goi, prin faptul că nu reușesc pe de-o parte să fie credincioși ei înșiși în ceea ce îi învață pe alții să facă și prin faptul că nu reușesc, pe de altă parte, să fie liberi în ceea ce îi învață pe alții să nu facă. Și pentru a-i împiedica să se trezească din această „teribilă înșelăciune” (Mărturii, vol. 3, pag 254), el îi păstrează căldicei, visând mulțumitori că sunt bogați în adevăr și că nu au nevoie de nimic, chiar dacă de fapt ei sunt în nenorocire și au nevoie de tot.
În mod evident atunci, starea de căldicel și halucinația de a fi bogați, sunt defectele laodiceenilor și sunt pericolele care dacă nu sunt recunoscute și îndepărtate, în final vor duce la faptul ca Dumnezeu să-i vomite din gura Lui (Apoc. 3: 16)…
Duminică – 16 Aprilie
Temeți-vă de Dumnezeu
Citește apelul urgent al apostolului Ioan pentru zilele din urmă în Apocalipsa 14:7. Ce instrucțiuni specifice ne sunt date?
Aproape fiecare confesiune creștină recunoaște într-un fel că trăiește în timpul ultimei dintre cele șapte biserici din Apocalipsa 2 și 3, biserica "din zilele de pe urmă", dar niciuna nu vrea să accepte numele ei de "Laodicea"!
Motivul este evident: în analele sacre ale istoriei bisericii, ea poartă cea mai grea condamnare...
Numele Laodicea este compus din cele două cuvinte grecești lao și decia, care înseamnă poporul care declară judecata. Prin urmare, biserica care declară: "Temeți-vă de Dumnezeu și dați-i slavă, pentru că a venit ceasul judecății Lui" (Apoc. 14:7), este în mod evident cea numită Laodiceea. Și este aproape la fel de bine cunoscut în afara cercurilor Adventiste de Ziua a Şaptea ca și în interiorul lor, că biserica Adventistă de Ziua a Şaptea se străduiește să transmită mesajul de judecată din Apocalipsa 14:7 și, prin urmare, este necontestată în ceea ce privește revendicarea titlului de Laodicea.
Descriind starea ei în limbaj actual, Inspirația declară:
Solia către biserica laodiceenilor este o acuzație înspăimântătoare și se aplică poporului lui Dumnezeu din timpul de acum.
…Cei din poporul lui Dumnezeu sunt reprezentați în solia către laodiceeni ca aflându-se într-o poziție de siguranță firească. Ei sunt liniștiți, crezându-se într-o stare înălțată de mari realizări spirituale…
Ce amăgire mai mare poate veni asupra minții oamenilor decât încrederea că sunt în regulă, când ei sunt total greșiți! Solia Martorului Credincios îi găsește pe cei din poporul lui Dumnezeu într-o jalnică amăgire, și, cu toate acestea, sinceri în amăgirea lor. Ei nu știu că starea lor este deplorabilă în ochii lui Dumnezeu. În timp ce laodiceenii se înșeală singuri că se află într-o stare spirituală înălțată, solia Martorului Credincios le spulberă siguranța prin denunțare înfricoșătoare a adevăratei lor condiții de orbire spirituală, sărăcie și nevrednicie. Mărturia, așa severă și usturătoare cum este, nu poate fi o greșeală, căci Martorul Credincios este Acela care vorbește, iar mărturia Sa trebuie să fie corectă. Mărturii Vol 3 p 252 - 253
“Am întrebat care este înțelesul zguduirii pe care o văzusem și mi s-a arătat că aceasta va fi provocată de mărturia directă, adusă de sfatul Martorului Credincios către laodiceeni. Aceasta își va face efectul asupra inimii celui ce o primește și îl va face să înalțe stindardul și să vestească fără ocoliș adevărul. Unii nu vor suporta mărturia directă. Ei se vor ridica împotriva ei, și aceasta este ceea ce va provoca o zguduire în poporul lui Dumnezeu.” Scrieri Timpurii p. 270.2
“Am văzut că nu s-a luat aminte nici pe jumătate la mărturia Martorului Credincios. Mărturia solemnă de care atârnă destinul bisericii nu a fost apreciată la valoarea ei, dacă nu a fost chiar trecută întru totul cu vederea.” Scrieri Timpurii p. 270.3
“ … viața noastră de continuă apostazie ne-a despărțit de El. Mândria, lăcomia și iubirea de lume au fost vii în inimă, fără teama de a fi lepădați sau condamnați. Păcate grele și îndrăznețe s-au cuibărit printre noi. Și cu toate acestea, părerea generală este aceea că biserica înflorește și că pacea și prosperitatea spirituală se află în mijlocul ei.” Mărturii Vol 5 p. 217.1
“Biserica și-a întors spatele și n-a mai urmat pe Domnul Hristos, conducătorul ei, și se retrage în mod sigur spre Egipt. Și cu toate acestea, puțini sunt alarmați sau surprinși de lipsa lor de putere spirituală. Îndoiala și chiar necredința în Mărturiile Duhului lui Dumnezeu se ridică în comunitățile noastre de pretutindeni. Satana dorește ca lucrurile să fie astfel. Pastorii care predică eul în loc să-L predice pe Hristos au făcut ca lucrurile să fie astfel. Mărturiile nu sunt citite și nici apreciate. Dumnezeu v-a vorbit. Lumina a strălucit din Cuvântul Său și din Mărturii și ambele au fost disprețuite și desconsiderate. Rezultatul este vădit acela al lipsei de curăție și consacrare; al lipsei unei credințe adevărate în mijlocul vostru.” Mărturii Vol. 5 p. 217.2
Faptul că Laodicea este numele tipic al denominațiunii Adventiste de Ziua a Şaptea, fiecare Adventist de Ziua a Şaptea știe, și totuși nimeni nu se îngrijește să facă ceva în legătură cu aceasta! În schimb, toți sunt mulțumiți că au tot adevărul pentru a trece cu bine!
Pentru a prelungi la nesfârșit starea lor de căldicei, puterea demonică a pus la punct un termos de acoperire compus dintr-un strat impermeabil de prejudecăți, încredere în sine și teama că cineva face tot posibilul să îi înșele prin cuvânt sau prin literatură. De aceea, cei mai mulți dintre noi, ca Adventiști de Ziua a Şaptea, nu discutăm și nu citim adevăruri biblice care sunt susținute de cineva care nu este aprobat de îngerul din Laodiceea - prelații conferinței. În consecință, aceștia nu pot fi atinși astăzi cu un mesaj din cer mai ușor decât puteau fi atinși evreii în timpul lor...
Luni – 17 Aprilie
Temerea și ascultarea de Dumnezeu
Citește 1 Corinteni 15:1-4, Romani 3:24-26 și Romani 5:6-8. Cum este prezentată "evanghelia veșnică" în aceste texte? Ce mare speranță este prezentată aici pentru noi?
"Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui." Pentru a lămuri timpul stabilit pentru acest mesaj, trebuie să luăm în considerare revelația lui Ioan, care, de la capitolul al patrulea până la al douăzeci și doilea, este continuă, fără întrerupere; adică, conjuncția "și" începe fiecare capitol, arătând că toate aceste revelații i-au fost date lui Ioan în momentul în care "Vocea" i-a spus: "Urcă-te aici și îți voi arăta lucruri care trebuie să fie după aceea" - lucruri care aveau să se întâmple la un moment dat după ce el a avut viziunea lor. Iar Ioan având această viziune în jurul anului 96 d.Hr., mesajul primului înger nu ar fi putut, prin urmare, să fi fost predicat înainte de acel moment, pentru că, repet, el nu scrie despre lucrurile din trecut, ci despre cele din viitor. Din nou: faptul că el spune: "Am văzut un alt înger [primul]... care avea de propovăduit Evanghelia veșnică", arată în plus că mesajul acestui înger nu fusese predicat înainte ca el să aibă viziunea, ci că urma să fie predicat în viitor, din acel moment. Mai mult, nu există nici Scriptură, nici istorie care să arate că judecata a început în timpul lui Ioan sau înainte de acesta. Și mai departe, deoarece mesajul primului înger nu a fost predicat niciodată înainte de 1844, atunci când a venit ceasul judecății, acest mesaj al îngerului - mesajul referitor la judecată - a fost transmis.
Întrucât judecata de cercetare este împărțită în două secțiuni (prima, dedicată celor morți; a doua, celor vii), este evident faptul că, deși primul, al doilea și al treilea mesaj al îngerilor se aplică direct perioadei de judecată a celor vii, ele trebuie să se aplice, de asemenea, deși indirect, perioadei de judecată a celor morți. Astfel, numai ca o avertizare a evenimentelor viitoare, ele au fost predicate începând cu 1844. Prin urmare, atunci când începe judecata celor vii și când imaginea fiarei este pe deplin alcătuită, atunci aceste mesaje trebuie, cu un strigăt puternic, să fie repetate ca adevăr prezent cu privire la cei vii în loc de cei morți.
Marți – 18 Aprilie
O viaţă care Îl are în centru pe Dumnezeu
Citește Matei 6:33; Coloseni 3:1,2 și Evrei 12:1,2. Cum Îl punem pe Dumnezeu în centrul vieţii noastre?
Nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, pentru că ea va avea grijă de ea însăși - de ce să traversați poduri înainte de a ajunge la ele? De ce să vă îngrijorați cum să vă umpleți stomacul și cu ce să vă acoperiți corpul mâine dacă este acoperit azi? De ce să vă faceți griji pentru propriile nevoi? De ce să nu vă îngrijorați cum să înaintați Împărăția lui Dumnezeu? A pune ore suplimentare pentru a face corturi sau repara încălțăminte pentru viață, este în regulă dacă nu spuneți: „Voi face asta și cealaltă și voi obține bani pentru a cumpăra și construi asta sau aceea”. În schimb, ar trebui să spuneți: „Dacă Dumnezeu permite, voi face acest lucru sau acela, pentru ca eu să ajung aici sau să ajung acolo, a face acest lucru sau celălalt pentru înaintarea cauzei Sale”. Oricare ar fi scopul din spatele acțiunii tale, acesta trebuie să fie pentru înaintarea Împărăției Sale.
De ce nu vă faceți interesele dvs. principale, afacerile lui Dumnezeu? De ce nu Împărăția lui Dumnezeu și Neprihănirea Sa, pentru ca „toate aceste lucruri să vă fie adăugate”? De ce să lucrați pentru a vă hrăni? De ce să nu lucrați pentru Dumnezeu și să-L lăsați pe El să vă hrănească și să vă îmbrace? El este mult mai capabil să se îngrijească de voi decât veți putea fi vreodată voi. De ce să nu-L lăsați pe El să se ocupe de munca voastră, de casa voastră, de corpul vostru?
În timp ce faceți lucrarea Lui, El nu vă va dezamăgi niciodată. De ce să nu faceți asta și să fiți cu totul creștini? De ce să fiți creștini cu numele, dar unul dintre neamuri în inimă și credință? Nu mai lucrați pentru eu, lucrați pentru Dumnezeu și fiți liberi de griji, fără a fi nevoie să vă faceți propria viață în felul vostru. Pescarii din Galileea în timp ce pescuiau în felul lor au eșuat, dar când au aruncat plasa unde Isus le-a spus că ar trebui să o arunce, aceasta a fost umplută instantaneu cu pește.
“Angajamentele pe care le luăm la botez sunt larg cuprinzătoare. Noi suntem îngropați în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt, într-o asemănare a morții lui Hristos, și suntem ridicați ca să trăim o viață nouă, asemenea învierii Lui. Viața noastră trebuie să fie unită cu viața lui Hristos. De aici înainte, credinciosul trebuie să nu uite că este consacrat lui Dumnezeu, lui Hristos și Duhului Sfânt. Tuturor considerațiilor lumești, el trebuie să le acorde locul secund față de noua sa legătură. În mod public, el a declarat că nu va mai trăi în mândrie și satisfacerea poftelor sale. El nu mai duce deloc o viață lipsită de griji și nepăsătoare. El a făcut un legământ cu Dumnezeu. El a murit față de lume. El trebuie să trăiască pentru Domnul, să folosească pentru El toate capacitățile ce i-au fost încredințate, nepierzând niciodată din vedere faptul că el poartă semnătura lui Dumnezeu, că este un cetățean al Împărăției lui Hristos, părtaș de natură dumnezeiască. El trebuie să supună lui Dumnezeu tot ceea ce este și tot ceea ce are el, folosind toate darurile spre slava lui Dumnezeu și a Numelui Său.” Mărturii Vol. 6 p. 98.3
Miercuri – 19 Aprilie
Să-I dăm slavă lui Dumnezeu
Citește 1 Corinteni 3:16,17; 6:19,20 și 10:31. Cum înţelegem din aceste pasaje că Îl putem slăvi pe Dumnezeu?
În această Epistolă către Corinteni, Pavel a căutat să le arate puterea lui Hristos de a-i feri de cel rău. El știa că, dacă ei se vor supune condițiilor stabilite, vor fi tari în puterea Celui Atotputernic. Ca un mijloc de a-i ajuta să se smulgă din robia păcatului și să-și desăvârșească sfințenia în temerea de Domnul, Pavel le-a pus în față cerințele Aceluia căruia își consacraseră viața atunci când s-au convertit. "Voi sunteți ai lui Hristos", declara el. "Nu sunteți ai voștri.... Ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu". FA 306.2
Apostolul a descris lămurit urmarea întoarcerii de la o viață de curățenie și sfințenie la obiceiurile corupte ale păgânismului. "Nu vă înșelați", scria el; "nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, ... nici hoții, nici cei lacomi, nici bețivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu". El i-a rugat fierbinte să-și stăpânească patimile și poftele josnice. "Nu știți", întreba el, "că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care L-ați primit de la Dumnezeu?" FA 306.3
Joi – 20 Aprilie
Biruitorii din Apocalipsa
Citește Evrei 4:14-16 și 7:25. Ce înseamnă să biruim și să trăim o viaţă în care să ne temem de El și să Îi dăm slavă?
“Mesajul celui de-al treilea înger urmează să lumineze pământul cu slava sa; dar numai celor care au rezistat ispitei în puterea Celui Atotputernic li se va permite să joace un rol în proclamarea lui, atunci când acesta se va fi transformat în marea strigare.” RH 19 noiembrie 1908, Art. A, par. 9
“Acuzațiile lui Satana împotriva acelora care-L caută pe Domnul nu sunt izvorâte din ura față de păcatele lor. El se bucură de caracterele lor defectuoase, căci știe că numai prin neascultarea lor de Legea lui Dumnezeu, poate câștiga putere asupra lor.” PR 585.2
Vedem că Satana încurajează păcătosul să comită în mod inconștient păcatul și astfel să-și asigure condamnarea, nu neapărat pe pământ, ci în ceruri. În fața Judecătorului neprihănit, Satan îl acuză pe păcătos de „a fi îmbrăcat cu haine murdare și întinate de păcat”. Dar când Duhul lui Dumnezeu dă mustrare, El descoperă păcatul și îl mustră pe păcătos prin biserica Lui.
Poporul lui Dumnezeu ar trebui să fie mereu în alertă pentru vocea Duhului lui Hristos, de asemenea să fie în gardă pentru a discerne spiritul lui Satana. Când cele două intră în conflict, una luptă pentru ca să asculți de Cuvântul lui Dumnezeu, în timp ce cealaltă scuză păcatul și simpatizează cu păcătosul. În acest ultim mod subtil, Satana câștigă adesea teren și câștigă pe păcătos în rândurile sale, pentru că păcătosul în mod natural iubește păcatul său. Credincioșii, totuși, l-au biruit „prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor”. Ei nu și-au iubit „viața chiar până la moarte”. Apoc. 12:11.
Vineri – 21 Aprilie
Studiu Suplimentar
“Lecția din experiența lui Ilie, și anume — să înveți din nou cum să te încrezi în Dumnezeu în ceasul încercării — nu este numai pentru cei din poziții de mare răspundere. Acela care a fost tăria lui Ilie este și astăzi puternic pentru a-l susține pe orice copil al Său care se luptă, indiferent cât de slab este. De la fiecare El așteaptă credincioșie și fiecăruia îi dă putere după nevoie. Omul este neputincios în propria lui putere, dar în tăria lui Dumnezeu poate fi puternic să biruie păcatul și să ajute și pe alții să biruiască. Satana nu poate niciodată să aibă un câștig de la acela care face din Dumnezeu apărarea sa. "Numai în Domnul, mi se va zice, locuiește dreptatea și puterea". (Isaia 45, 24.)” PR 175.1
“ Creștine, Satana îți cunoaște slăbiciunea; de aceea, prinde-te de Isus. Rămânând în dragostea lui Dumnezeu poți face față oricărei încercări. Numai neprihănirea lui Hristos îți poate da putere să oprești valul păcatului care inundă lumea. Adu credință în experiența ta. Credința ușurează orice povară, vindecă orice slăbiciune. Providențele care acum sunt de neînțeles le poți rezolva prin încrederea continuă în Dumnezeu. Mergi prin credință pe calea pe care El te îndrumă. Încercările vor veni, dar mergi înainte. Acest lucru îți va întări credința și te va face bun pentru slujire. Rapoartele istoriei sacre sunt scrise nu numai ca să le citim și să ne minunăm, ci ca aceeași credință care a lucrat în slujitorii lui Dumnezeu din vechime să lucreze și în noi. Domnul nu va lucra astăzi într-o manieră mai puțin vădită oriunde se găsesc inimi credincioase care să fie canale ale puterii Sale.” PR 175.2