Planificarea succesului
Studiul 8, Trimestrul 1, 18-24 Februarie 2023
Împărtășește această lecțiune
Sabat după amiază- 18 Februarie
Textul de memorat:
Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos. Coloseni 3:23-24
Indolența și neglijența manifestate în lucrările pământești vor fi aduse și în viața religioasă, fapt ce va face pe cineva incapabil a lucra cu succes pentru Dumnezeu. Mulți care printr-o muncă sârguincioasă ar fi putut fi o binecuvântare pentru lume, au ajuns o ruină din cauza leneviei. Lipsa de ocupație și a unei ținte precise, deschid ușa la mii de ispite. Tovărășiile rele, obiceiurile vicioase strică mintea și sufletul, iar rezultatul este ruina vieții acesteia și a vieții viitoare. PDH 345.5
În orice ramură de activitate ne-am angaja. Cuvântul lui Dumnezeu ne învață să fim "în sârguință ... fără preget. Fiți plini de râvnă; cu duhul slujiți Domnului". "Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!". "Ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos". Romani 12, 11; Eclesiastul 9, 10; Coloseni 3, 24. PDH 345.5 - PDH 346.1
Duminică -19 Februarie
În primul și în primul rând
Citește Eclesiastul 12:1. Care este mesajul acestui text pentru noi?
Am fost îndreptată spre multe făgăduințe prețioase raportate pentru cei care Îl caută pe Mântuitorul încă de când sunt tineri. Eclesiastul 12, 1: "Dar adu-ți aminte de Făcătorul tău în zilele tinereții tale, până nu vin zilele cele rele și nu se apropie anii când vei zice: 'Nu găsesc nici o plăcere în ei.'" (Proverbe 8, 17): "Eu iubesc pe cei ce Mă iubesc și Mă caută cu tot dinadinsul." Marele Păstor al lui Israel încă spune: "Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este a unora ca ei." (Luca 18, 16.) Învățați-i pe copii că anii copilăriei sunt cei mai buni ani pentru a-L căuta pe Domnul. Atunci poverile vieții nu sunt grele asupra lor, mințile lor tinere nu sunt hărțuite de griji și ei pot să-I consacre lui Dumnezeu tot ce este mai bun în puterea lor. 1M 396.2
Prov. 22: 3, 6, 10, 15 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde dar cei proști merg înainte și sunt pedepsiți... Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea... Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfârși, neînțelegerile și ocările vor înceta... Nebunia este lipită de inima copilului, dar toiagul corecției (KJV) o va dezlipi de el.”
Părinții înțelepți privesc în viitor. Ei sunt atenți să asigure viitorul copiilor lor. Fac cest lucru prin insuflarea în copii lor principii născute din ceruri pe baza cărora copiii își pot construi cu succes cariera vieții, deoarece, orice temei pe care părinții încep să construiască, acesta este singurul pe care copii pot construi vreodată. O fundație săracă îi va limita pentru totdeauna, împiedicând să atingă ceva superior a ceea ce fundamentul însuși va permite, fie în linia religiei sau a unei meserii.
Părinții trebuie să fie conștienți de faptul că, atunci când copiii ajung la adolescență, devin mai mult sau mai puțin independenți, responsabili de ei înșiși. Ei dansează, ca să zic așa, potrivit muzicii proprii. Cât de important este, atunci, să aibă în prealabil cunoștințele esențiale pentru a-i conduce în siguranță în acei ani ai adolescenței.
Pentru început, ar trebui să fie învățați religios -bunele principii, valoarea timpului, cum să obții rezultate într-un anumit interval de timp. Trebuie să fie avertizați complet cu privire la rezultatele teribile ale minutelor pierdute. Într-adevăr, trebuie să fie învățați în așa fel să înțeleagă că minutele și orele pe care le folosesc și cunoștințele acumulate în adolescență vor modela întreaga viață. Ei trebuie să știe că momentele din adolescență sunt cele mai importante momente din întreaga lor viață și că, odată irosite, ele sunt pierdute pentru totdeauna. Copiii trebuie să știe aceste lucruri înainte de a intra în anii tinereții.
Aceste principii fundamentale sunt văzute și mai realist atunci când se ia în considerare faptul că obiceiurile sunt cu totul prea ușor de format, dar practic imposibil de eradicat. Acesta este motivul pentru care copiii sunt ceea ce părinții lor i-au făcut să fie.
Ba mai mult, băieții și fetele din adolescență au o energie mai mare decât în orice moment ulterior și, prin urmare, pot realiza mai multe în acei ani decât mai târziu în aceeași perioadă de timp, în același domeniu de efort și experiență.
Nu există nicio îndoială că vârsta adolescenței oricărui copil este și cea mai critică. Așa cum am mai spus, părinții nu ar trebui să aștepte până la apariția crizei, ci ar trebui cu mult timp înainte să înceapă să o prevină. Pentru a face acest lucru, părinții trebuie să determine, la începutul vieții copilului, care sunt aptitudinile naturale ale acestuia, astfel încât să îl poată pune la timp să decidă care va fi meseria sau profesia lui. Ei ar trebui să îl facă să își stabilească un obiectiv, iar apoi să creeze în el zelul de a-l atinge. Cei care nu au un țel nu au spre ce să muncească. Ei plutesc ca o plută în ocean, iar mersul lor este la fel de lipsit de scop ca cel al unui fluture. Copiii care au un țel spre care să se străduiască și care se străduiesc neîncetat să îl atingă, ajung acolo și sunt obligați să transforme timpul de rătăcire în profit.
De asemenea, copiii ar trebui să fie învățați valoarea dolarului. În loc să li se permită să intre în obiceiul de a cheltui fiecare bănuț pe care îl obțin, ei ar trebui educați să economisească cât mai mult posibil. Odată ce au gustat să deschidă un cont de economii, chiar dacă este vorba de mai puțin de un dolar pentru început, vor continua cu nerăbdare. În acest fel, economisirea va deveni pentru ei un obicei interesant. Copiii care nu sunt învățați să câștige și să economisească și care, totuși, ajung în cele din urmă să facă ceva cu ei înșiși, nu o fac datorită părinților, ci în ciuda lor.
Există mii de oameni, unii în fiecare comunitate, care habar nu au cum să se descurce cu banii sau cum să administreze o casă. Acești nefericiți, indiferent de cât de mult câștigă, nu au niciodată nimic pentru o zi ploioasă. Ei sunt mereu săraci și mereu îndatorați, așteptând mereu pomană de undeva.
Citește Geneza 29:9-20. De ce este atât de important momentul când s-a petrecut acest eveniment în viața lui Iacov?
Pentru a începe în Padan-Aram, Iacov nu a avut altceva decât credință și râvnă. A fost doar un muncitor bun, aceasta a fost tot. Aceste calități Laban le-a recunoscut imediat în Iacov, și prin urmare, Laban nu numai că s-a oferit să-i dea lui Iacov pe fiica sa Rahela de soție, ci chiar a conceput un plan pentru el prin care să-l oblige pe Iacov să ia ambele fiice - Rahela și Lea - singurele fete din familie! Ba mai mult, cu toate că Iacov a plătit cu drag pentru ele cu paisprezece ani de muncă grea, cu credincioșie, în următorii șase ani el a devenit bogat! Apoi, la întoarcerea acasă, el din toată inima, sincer și cu conștiința liberă i-a spus lui Laban:
„Iată, am stat la tine douăzeci de ani; oile și caprele nu ți sau stârpit și n-am mâncat berbeci din turma ta.” Gen. 31:38.
Ba încă, când a fost întrebat ce dorește pentru munca lui după ce s-au împlinit cei paisprezece ani, a ales salariul pe care Dumnezeu i-l va plăti, nu Laban. Căci el a spus lui Laban:
Nu-mi vei da nimic, dar lasă-mă să trec prin toată turma ta astăzi, și să îndepărtez de acolo toate vitele, oile și caprele pestrițe, seine și negre, să le duc la trei zile de călătorie, departe de restul, pentru a nu fi șansă ca ele să se amestece. Până în prezent, toate oile și vitele, pătate sau nepătate vor fi ale tale, dar de acum înainte toate cele pătate care se vor naște din cele nepătate (aparent imposibil) vor fi ale mele pentru a te sluji!
Laban a fost foarte mulțumit de contract și Iacov a plecat la muncă. Dumnezeu a binecuvântat lucrările lui Iacov în ciuda imposibilității naturale și după șase ani a devenit bogat! De ce? - Pentru că Iacov a slujit lui Dumnezeu din toată inima și implicit a avut încredere în El pentru viața sa. Nu dorea altceva decât ceea ce Dumnezeu i-ar fi îngăduit să aibă. El știa că atâta timp cât lucrează pentru Domnul, Domnul nu-l va lăsa nici flămând, nici gol. El știa că dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului, El îl va îmbrăca și-l va hrăni în via Lui.
Luni – 20 Februarie
Binecuvântarea muncii (idealul)
Citește Geneza 2:15; vezi și Eclesiastul 9:10 și 2 Tesaloniceni 3:8-10. Ce înseamnă faptul că și înainte de căderea în păcat Adam (și cu siguranță și Eva) a primit de lucru? Cum explică aceasta realitatea că aceia care nu au lucrat niciodată în viață au ajuns să-și considere situația un blestem?
Deoarece munca este esențială și pentru că păcătoșilor din fire nu le place munca, spinii și pălămida au fost create pentru a-i constrânge să muncească pentru a-și câștiga viața. Dacă lăsăm buruienile neplăcute în pământ și ne petrecem timpul distrându-ne, ele vor sufoca recoltele iar noi, ca și fiul risipitor, vom avea foame. Astfel, cine nu muncește nici să nu mănânce. Dumnezeu care știe ce este cel mai bine pentru noi, a făcut ca noi să ne câștigăm viața pe cale grea, să muncim toată ziua cu puțină odihnă.
Pentru cei care își vin în fire, munca este o plăcere. Doar cei neînțelepți urăsc munca.
Domnul a poruncit să ne câștigăm viața cu sudoarea feței noastre, dar știa că cei mai mulți dintre noi nu vom face acest lucru dacă nu ne-am vedea obligați sa-l facem. De asemenea El știa că, dacă nu am avea multe de făcut, vom ajunge în nenorociri, în viață destrăbălată și, în consecință, nu ne-am veni în fire și niciodată nu ne-am întoarce în Eden. Prin urmare, El a blestemat pământul pentru binele nostru.
Mai mult decât atât, pentru femeia care se așează și nu face decât puțin pentru a-și menține casa, Dumnezeu îi aduce gândaci de bucătărie și ploșnițe, șoarecii și șobolanii, muștele și furnicile, păduchii și puricii și deasemenea țânțarii. Toți acești dăunători o vor pune să lucreze în interiorul și în afara casei, dacă nimic altceva nu o motivează.
Dacă n-ar fi dăunătorii, ce ar fi de om! Domnul, vedeți, a făcut toate aceste lucruri cu un scop bun, dar, în ciuda acestor dăunători care obligă oamenii să se ridice și să înceapă să se miște, sunt încă unii care preferă să trăiască ca porcii! De ce să așteptați până El trimite marea Sa armată de dăunători? De ce să nu luați sfatul Lui, să fiți ocupați și să faceți ce puteți pentru a-i face pe alții fericiți, pentru a face lumea mai bună decât este, pentru a-i face să înțeleagă că sunteți în ea pentru a o face mai bună, nu a fi o povară asupra ei? Atunci îngerii vor fi încântați să tăbărască în jurul vostru și Domnul Însuși va veni să mănânce cu voi.
Dacă facem din afacerile lui Dumnezeu afacerile noastre, din Împărăția Lui casa noastră, atunci toate celelalte lucruri pentru care ne străduim și ne preocupăm ne vor fi date din abundență. Să nu mai fim creștini în aparență și neamuri în inimă, ci mai degrabă să fim fără „minciună în gurile noastre” și cu „ramuri de finic în mâinile noastre”.
Ecles. 4: 5 – „Nebunul își încrucișează mâinile și își mănâncă însăși carnea lui.”
Nebunul își încrucișează mâinile împreună; Disprețuiește munca. Își mănâncă însăși carnea în loc să muncească, el va fi întotdeauna flămând, lăsând ca stomacul lui să consume rezerva sa de grăsime și, astfel, devine din ce în ce mai slab. Cine vrea să fie un nebun?
Ecles. 10:18 – „Când mâinile sunt leneșe, se lasă grinda, și, când se lenevesc mâinile, plouă în casă.”
Casa omului leneș se deteriorează. Casa lui se putrezește chiar înainte de a fi terminată sau înainte de a fi reparată. El întârzie în toate – acesta este un obicei rău pentru orice persoană care cade în el. Când ieșiți în oraș, de-a lungul drumului, veți observa că, casele care sunt dărâmate și neîngrijite, sunt casele celor pe care îi vedeți pe pridvoare care pierd timpul când ar trebui să lucreze. Dar cu greu veți vedea pe cineva care stă inactiv în jurul caselor care sunt bine îngrijite. Dacă veți vedea vreun om, îl veți vedea făcând întotdeauna ceva. Ce faci, frate, soră? – Cunoști drumul de întoarcere către Eden?
Prov. 6: 6 - „Du-te la furnică, leneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei și înțelepțește-te!”
Omul, un student; micuța furnică un profesor! Ce declarație umilitoare împotriva leneșilor!
Prov. 6: 7, 8 - „Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân, totuși își pregătește hrana vara și strânge de ale mâncării în timpul secerișului.”
Furnica știe ce să facă și când să facă și face. Nu se lasă niciodată fără hrană, deși nu are căpetenie. Dacă ar fi să mergi în casa sa, ai găsi provizii mai multe decât necesită sezonul. Știe când vine recolta și știe cum să facă pentru a profita la maxim de ea. Dacă un om nu reușește să facă ceea ce furnica face, dacă el nu reușește să ia în seamă timpul și sezonul, atunci mizeriile sale vor crește cu siguranță.
Dacă acest sfat ar fi provenit de la oameni, poate nu am avea nevoie de el; dar a venit de la Dumnezeu, de la Acela care controlează toate lucrurile. El îți cunoaște viața din momentul în care te naști până în momentul în care mori. El știe ce fel de viață ai. S-ar putea ca tu să mergi pe calea fiului risipitor, dar cu cât mai bine este să nu fie așa. Cel mai bine pentru tine este să mergi pe calea Tatălui.
Să vă amintiți întotdeauna că în lume există doar două minți magistrale - mintea lui Dumnezeu și mintea lui Satana. Noi, ca păcătoși, ne naștem cu mintea lui Satana și rămâne cu noi până când suntem născuți din nou, născuți din Duhul și cu mintea lui Dumnezeu. Pentru a face bine, atunci trebuie să facem contrariul a ceea ce ne spune mintea noastră naturală și atunci vom face ceea ce mintea lui Dumnezeu ne îndeamnă să facem.
Marți – 21 Februarie
Anii productivi
Citește 1 Timotei 5:8; Proverbele 14:23 și Coloseni 3:23,24. Ce idei importante extragem despre finanțele familiei?
"Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați, nu lângă oamenii de rând." CA 391.1 - CA 391.2
"În orice muncă există câștig; dar acolo unde numai se vorbește există lipsă." CA 391.2 - CA 391.3
"Sufletul leneșului dorește, dar nu are nimic." CA 391.3 - CA 391.4
"Bețivul și mâncăul vor ajunge la sărăcie; lâncezeala în somn va îmbrăca pe om în zdrențe...." CA 391.4 - CA 391.5
Cât de mulți oameni ar fi putut scăpa de eșec financiar și ruină, dacă ar fi luat seama la avertizările atât de des repetate și accentuate în Scriptură: CA 391.6
"Cel care se grăbește să se îmbogățească nu va fi găsit nevinovat." CA 391.6 - CA 391.7
"Bogăția câștigată în grabă se va împuțina; însă cel care o dobândește prin muncă va avea spor." CA 391.7 - CA 391.8
"Comorile câștigate cu o limbă mincinoasă sunt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte." CA 391.8 - CA 391.9
"Cel care ia cu împrumut este robul celui care dă cu împrumut." CA 391.9 - CA 391.10
"Cine se pune chezaș pentru altul îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit." CA 391.10 - CA 391.11
Porunca a opta condamnă furtul și jaful. Ea pretinde cea mai strictă integritate în cele mai mici detalii ale afacerilor vieții. Ea interzice supra îmbogățirea prin negoț și pretinde plata dreaptă a datoriilor și salariilor. CA 392.1
„Dar vreau să știți”, declară Pavel, „că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, și că Dumnezeu este capul lui Hristos. Orice bărbat, care se roagă sau proorocește cu capul acoperit, își necinstește Capul său. Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul dezvelit, își necinstește capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă.” „Totuși, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. Căci dacă femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul prin femeie, și toate sunt de la Dumnezeu.” 1 Cor. 11: 3-5, 11, 12.
Această frumoasă relație a căminului, este deseori subminată și distrusă de o ggestionare financiară defectuoasă sau de educație eronată sau de ambele, deoarece nu este urmat modelul divin. Domnul sprijină pe soția Lui, biserica, dar ea însăși se ocupă de mediul de schimb, banii, ca să plătească lucrurile pe care le cumpără; prin urmare, deși soțul susține casa, soția trebuie să administreze banii pentru lucrurile necesare pentru a administra casa. Și dacă soțul primește doar un venit de subzistență, atunci chiar mai special ar trebui să-i acorde salariul soției, astfel încât ea să-i poată aloca bugetul pentru a acoperi necesitățile casei până la următoarea zi de plată. Cu soția care administrează banii astfel vor rezulta mari avantaje, căci ea este singura care îi folosește și, prin urmare, știe lucrurile care sunt necesare în casă. Astfel, cunoscând limitele financiare zilnice, ea va ști exact ce poate și ce nu poate cumpăra pentru a administra casa.
Atunci, în mod firesc, ea va vedea cu sârguință că numai nevoile cele mai necesare ale casei sunt îngrijite mai întâi, împiedicând astfel orice cumpărare excesivă a unui lucru din partea ei, sau orice lucru insuficient de către soțul ei, sau invers - această ultimă stare rezultând în mod inevitabil, dacă el controlează banii și îi dă doar puțin câte puțin pentru a face cumpărăturile. Administrată așa cum ar trebui să fie, punga nu se va goli, iar casa nu va suferi nici o lipsă, nici dispute și nici despărțiri. Desigur, soțul și soția ar trebui să se consulte întotdeauna împreună pentru a asigura o aprobare reciprocă deplină pentru orice lucru pe care îl fac.
Totuși, dacă câștigurile familiei sunt mai mari decât doar de a întreține viața, atunci el și soția pot împreună să-și calculeze în mod mai larg veniturile, în primul rând îngrijind de cheltuielile curente necesare, apoi depozite bancare sau investind ce rămâne.
Astfel, pentru a înțelege că soțul nu este doar punga de bani, ci este regele casei, „legătura căminului”, și că soția nu este doar o servitoare pentru a găti, spăla vasele și hainele, a curăța casa și a îngriji și crește copiii, ci este regina casei, ajutorul potrivit pentru el - înțelegând toate acestea înseamnă a avea o apreciere adevărată a naturii căsătoriei inspirată în mod divin.
„Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decât mărgăritarele. Inima bărbatului se încrede în ea, și nu duce lipsă de venituri. Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. Ea face rost de lână și de in, și lucrează cu mâni harnice. Ea este ca o corabie de negoț; de departe își aduce pâinea. Ea se scoală când este încă noapte, și dă hrană casei sale, și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. Se gândește la un ogor, și-l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. - Ea își încinge mijlocul cu putere, și își oțelește brațele. Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. Ea pune mâna pe furcă, și degetele ei țin fusul. Ea își întinde mâna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit. Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu. Ea își face învelitori, are haine de in subțire și purpură. Bărbatul ei este bine văzut la porți, când șede cu bătrânii țării. Ea face cămăși, și le vinde, și dă cingători negustorului. Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă, și râde de ziua de mâine. Ea deschide gura cu înțelepciune, și învățături plăcute îi sunt pe limbă. Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, și nu mănâncă pâinea lenevirii. Fiii ei se scoală, și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, și-i aduce laude zicând: „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.” Dezmierdările sunt înșelătoare, și frumusețea este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.” Prov. 31: 10-30.
Deci, în timp ce soția regină se ocupă de afacerile interne ale familiei, soțul rege se ocupă de afacerile externe ale familiei.
Miercuri- 22 Februarie
Lucrează cu integritate
Laban i-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăbovește; văd bine că Domnul m-a binecuvântat din pricina ta; Geneza 30:27
Acesta este genul de recomandare pe care creștinul ar trebui să o facă să fie spusă despre religia sa de către cei pentru care lucrează. O astfel de recomandare vine numai dacă pui religia și gândirea practică în viața de zi cu zi și în obiceiurile tale de muncă și dacă produci mai mult decât consumi...
Citește Geneza 39:2-5. Chiar dacă aceste texte nu spun explicit, ce crezi că a făcut Iosif de a devenit atât de plăcut stăpânului său?
"Și stăpânul său a văzut că Domnul era cu el.... Iosif a găsit har înaintea lui și i-a slujit; l-a pus supraveghetor peste casa lui și i-a pus în mână tot ce avea. CTr 94.1
"Dumnezeu îi poate face pe cei mai umili adepți ai lui Hristos mai prețioși decât aurul fin, chiar și decât cununa de aur din Ofir, dacă se predau mâinii Sale transformatoare. Ei ar trebui să fie hotărâți să folosească în modul cel mai nobil fiecare facultate și oportunitate. Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să fie studiul lor și ghidul lor pentru a decide ce este cel mai înalt și cel mai bun în toate cazurile. Singurul caracter fără cusur, modelul perfect pus înaintea lor în Evanghelie, ar trebui să fie studiat cu cel mai profund interes. Singura lecție esențială de învățat este că numai bunătatea este adevărata măreție...."CTr 94.2
Necazurile care l-au lovit pe Iosif în viața sa au fost de fapt spre binele său și l-au pregătit pentru a deveni un interpret de vise, un rege și, fără îndoială, cel mai mare economist pe care l-a văzut vreodată lumea. Dumnezeu observase că Iosif făcea totul ca și cum ar fi fost al lui și, în plus, era în permanență sensibil la faptul că Dumnezeu era Stăpânul său și că nimic nu putea fi ascuns de El. Această convingere a fost cea care l-a făcut pe Iosif să înțeleagă că, indiferent de ceea ce îi făceau sau spuneau oamenii despre el, numai Dumnezeu era stăpân pe viața lui. Prin urmare, în prosperitate și faimă, Iosif și-a păstrat loialitatea și integritatea; iar în adversitate, Iosif nu și-a pierdut timpul atribuind altora cauza necazurilor sale. În schimb, el s-a apucat să se comporte într-un mod care să se recomande chiar și în fața regalității, căci este puțin probabil ca ismaeliții să fi fost în stare să-l vândă lui Potifar dacă nu ar fi fost o persoană superioară.
"Domnul a fost cu Iosif, care era un om prosper, și era în casa stăpânului său, Egipteanul. Și stăpânul lui a văzut că Domnul era cu el și că Domnul făcea ca tot ce făcea el să prospere în mâna lui. Și Iosif a găsit har înaintea lui și i-a slujit; și l-a pus supraveghetor peste casa lui, și tot ce avea a pus în mâna lui.... Și Iosif a fost o persoană bună și binevoitoare". Gen. 39:2-4, 6. Dar iarăși i-a fost sortit să sufere răsturnări de situație asupra cărora nu avea niciun control și a ajuns în închisoare, unde personalitatea sa excelentă și credincioșia sa i-au adus din nou libertatea și, mai mult, a fost promovat în cea mai înaltă poziție din țară.
Între timp, frații lui Iosif au continuat să scadă, până când, în cele din urmă, au ajuns într-o asemenea sărăcie încât au fost nevoiți să părăsească țara și să vină la Iosif pentru a-și asigura hrana și traiul. Ar trebui să putem vedea în acest lucru că, deși poporul lui Dumnezeu poate fi tratat în mod rușinos de către asociații geloși, totuși nu va suferi veșnic răul dacă Dumnezeu este cu el. Iosif a urmat neprihănirea și nimeni nu l-a putut împiedica pe Dumnezeu să-l binecuvânteze cu bogății și onoare. Nu contează ce pot spune sau face oamenii împotriva ta ca să te doboare, dacă Îl ai pe Dumnezeu cu tine, în cele din urmă vei fi în vârf, iar ei la fund. Gelozia poate fi la fel de crudă ca și mormântul, dar mai devreme sau mai târziu dreptatea este răsplătită.
Cât de important este ca poporul lui Dumnezeu să aibă mintea ocupată în mod constant în a-L sluji perfect în toate!
Ne putem face, într-adevăr, cei mai săraci dintre săraci dacă ne preocupăm în întregime de propriile nevoi și dorințe, în loc să lucrăm pentru a produce tot ce putem în beneficiul altora. A face pentru ceilalți este ceea ce aduce succesul și este singurul care ne face să fim solicitați.
Joi – 23 Februarie
Căutarea sfatului de la Dumnezeu
Citește Proverbele 3:5-8. Cum aplicăm aceste principii la operațiunile noastre financiare de bază?
Dacă depind de propria înțelepciune limitată, cei care își propun să lucreze pentru salvarea sufletelor vor da greș cu siguranță. Dar, dacă au o părere umilă cu privire la ei înșiși și se bazează întru totul pe făgăduințele lui Dumnezeu, El nu-i va lăsa niciodată singuri. "Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta! Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările." Noi avem privilegiul de a fi conduși de un Sfătuitor înțelept. SEv 79.2
Pe cei umili, Dumnezeu îi poate face puternici în slujba Sa. Cei care răspund cu supunere la chemarea datoriei, dezvoltându-și aptitudinile la maximum, pot fi siguri că vor primi ajutorul divin. Îngerii vor veni ca niște soli ai luminii, ca să-i ajute pe aceia care își vor face partea cu toată puterea lor și apoi vor avea încrederea că Dumnezeu va coopera cu eforturile lor. SEv 79.3
Ce este de făcut acum când banii, ca niciodată, sunt atât de ușor câștigați, dar când prețurile sunt atât de ridicate? Fiind astfel, unul trebuie să cheltuiască tot ceea ce câștigă, sau să se lipsească de o asemenea extravaganță și să adune tot ce poate? Și unde își va depune câștigurile?
Răspuns: Din experiența trecutului, înțelepții au învățat inexorabilitatea legii vieții de inflație și depresie. Ei știu că, cantitatea anormală a banilor în circulație crește cererea de produse, dincolo de ceea ce poate furniza piața, și astfel prețurile cresc foarte mult. Ei recunosc în aceasta un semnal de avertizare privind dezastrul financiar iminent.
De asemenea, cei chibzuiți știu că orgia neînfrânată de a cheltui tot cea ce unul câștigă, mai devreme sau mai târziu va termina cu o tulburare de privațiuni, dureri și regrete – ruina multor case. Astfel dar, persoanele înțelepte iau măsuri în prealabil pentru a se proteja împotriva zilei inevitabile a dezastrului economic. În timp de inflație a prețurilor, ei se vor abține cu strictețe de la mania de a-și îmbunătăți luxul standardului de viață actual. Și în această perioadă de circulație intensificată a banilor, ei vor păstra, mai degrabă decât să cheltuie. Ei nu vor cădea în acea atitudine nepăsătoare care se potrivește doar cu cea mai josnică formă de viață animală – de „sărbătoare astăzi și foamete mâine”, nici nu se vor alătura cu aceia care spun: „Să mâncăm, să bem și să ne veselim [să ne cheltuim banii cât de repede îi câștigăm] căci mâine vom muri”.
Oricine se urcă acum la bordul acestei nave de plăcere în excursia sa bucuroasă de durată minimă, cu siguranță va fi absorbit într-un vârtej de proasta gestionare financiară dificil de rezolvat. Destul de târziu, se va găsi pe sine însuși o victimă a neglijenței sale arogante - prezumție oribilă. Mentalitatea unei astfel de persoane se poate compara doar cu a lipitorii neînțelepte - această mică creatură care trăiește în apă și care fără vlagă suferă de foame când nu este ceva convenabil de care să se lipească, apoi se omoară mâncând în exces când în final ceva îi iese în cale. Această formă de prodigalitate este cea mai rea, deoarece pentru astfel de persoane nu există o „casă a tatălui meu” la care să se întoarcă.
Dacă criteriul bazat pe experiența că istoria se repetă este recunoscut, atunci, după acest război trebuie să vină o perioadă de tranziție cu depresia inevitabilă. Acum se câștigă ușor un dolar; și un dolar salvat acum poate fi în valoare de doi sau trei dolari după război, atunci când banii pot deveni mai rari decât au fost vreodată. Deci, acum este timpul de a cheltui cât mai puțin posibil și să punem de-o parte cât mai mult posibil. Acum este timpul de belșug în care să se culeagă și să se păstreze pentru vremea de nevoie care va veni - nu de a consuma pe tot ceea ce „poftește sufletul”.
Dincolo de orice cheltuieli necesare și deduceri pe care cineva le-ar putea avea - impozit pe venit, impozit de victorie, bonuri de război, asigurare socială, zecimi și daruri - fiecare salariat înțelept va pune deoparte în fiecare săptămână o anumită cantitate, indiferent cât de mică ar fi, și hotărăște cu tenacitate să nu permită ca nimic să-l îndepărteze de acest plan și nimic să diminueze acest fond. Totuși, acest lucru va fi foarte greu de realizat din cauza tentațiilor de a cheltui, și a oamenilor de afaceri inteligenți care au petrecut o viață întreagă în a studia cum să exploateze economiile celorlalți. De aceea, asociația a pregătit, certificate speciale care să îi asigure titularului o economie pentru un caz de urgență sau să îl asigure împotriva catastrofei financiare în zilele de bătrânețe.
Albinele sunt ocupate să-și adune mierea în timpul lunilor de vară. Apoi, când vine iarna, nu numai că au suficientă hrană să se alimenteze în timpul perioadei dificile, ci de asemenea au ceva disponibil și pentru îngrijitorul lor. Credincioșii Adevărului Prezent nu trebuie să fie mai puțin înțelepți decât micile albine nesemnificative! Fie ca certificatele speciale să vă amintească că „unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă”, este cel mai sigur loc pentru a vă depune comoara. Și un pic de previziune acum, va face să fie nemărginit mai ușor în casa Tatălui atunci când vor veni nenorocirile, pentru că atunci puteți scoate din propriul fond de rezervă pe baza certificatul dumneavoastră. Ar putea fi imposibil atunci ca Asociația să servească pe toți cei nefericiți, și cei care nu au făcut provizii în acest timp mic de aparentă prosperitate, se pot simți jenați atunci. Bineînțeles, doar aceia care dețin un certificat de membru, pot să investească în Certificatul special – să facă parte din acest sistem de economii dedicat in mod divin și din asigurarea socială consacrată.
Vineri – 24 Februarie
Studiu Suplimentar
Gen. 31:13 - „Eu sunt Dumnezeul din Betel, unde ai uns un stâlp de aducere aminte, unde mi-ai făcut o juruință. Acum scoală-te, ieși din țara aceasta și întoarce-te în țara ta de naștere.”
Din această înregistrare, vedem, Iacov a fost credincios la postul datoriei sale, și a fost mereu atent la porunca lui Dumnezeu. Suntem ca Iacov? Sau suntem ca Iuda Iscarioteanul? Iacov, acum știm, a avut grijă perfectă de afacerile lui Laban și a urmat instrucțiunile lui Dumnezeu întotdeauna. Dar Iuda Iscarioteanul a avut grijă perfectă de propriul său interes egoist în detrimentul Darului lui Dumnezeu, și în loc să urmeze indicațiile Domnului, el și-a urmat propriile indicații. Acum, însă, comparați sfârșitul lui Iacov cu cel al lui Iuda. Lucrarea unuia s-a încheiat în glorie, iar lucrarea celuilalt s-a încheiat în rușine și dezastru.
Pentru cine lucrezi, frate, soră? pentru tine sau pentru Dumnezeu? - Spuneți: „Pentru Dumnezeu” și sper să aveți dreptate, dar amintiți-vă, așa cum am mai spus, că nicio firmă de afaceri nu va promova un muncitor care nu este interesat cel puțin la fel de mult de prosperitatea firmei sale, pe cât este de mărimea salariilor sale. Ba mai mult, nicio firmă nu este interesată de activitatea privată a muncitorului. Este interesată de propria sa afacere. Totuși, afacerile lui Dumnezeu sunt mult mai importante și cu consecințe mult mai mari decât afacerile oricărui om. El, de asemenea, nu este deloc interesat de afacerile tale egoiste, El este interesat de afacerile Sale de salvare a sufletelor. Nu puteți, așadar, să vă faceți propriile interese de primă importanță și ale Sale de a doua, și în același timp, să vă așteptați să culegeți promisiunile Lui și să așteptați ca El să răspundă rugăciunilor voastre. Dacă este așa, atunci vați numi creștini în mod fals. În conformitate cu Matei 6:32, sunteți încă un neam amăgit.