Parte din familia lui Dumnezeu
Studiul 1, Trimestrul 1, 31 Decembrie- 6 Ianuarie 2023
Împărtășește această lecțiune
Sabat după amiază – 31 Decembrie
Textul de memorat:
Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl: să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Și suntem. Lumea nu ne cunoaște, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. 1 Ioan 3:1
Banii noștri nu ne-au fost dați pentru slava și preamărirea noastră. Ca administratori credincioși, noi trebuie să-i folosim pentru onoarea și slava lui Dumnezeu. Unii gândesc că numai o parte din mijloacele lor sunt ale lui Dumnezeu. Când pun de o parte o sumă de bani pentru scopuri religioase și de binefacere, ei consideră restul ca fiind al lor, spre a fi folosiți așa cum gândesc ei că este bine. Dar făcând astfel, ei greșesc. Tot ceea ce avem este al Domnului și noi suntem răspunzători față de El de felul în care îi folosim. În folosirea fiecărui bănuț, se va vedea dacă iubim mai presus de orice pe Dumnezeu, iar pe aproapele nostru ca pe noi înșine. PDH 351.2
Banii au o mare valoare pentru că, cu ei, putem să facem mult bine. În mâinile copiilor lui Dumnezeu, ei sunt hrană pentru cei flămânzi, apă pentru cei însetați și haine pentru cei goi. Ei sunt un mijloc de apărare pentru cei apăsați și un ajutor pentru cei bolnavi. Dar banii nu au o valoare mai mare decât nisipul, în afară de faptul că sunt folosiți pentru a procura cele necesare vieții, pentru binecuvântarea altora și pentru înaintarea cauzei lui Hristos. PDH 351.3
Duminică – 1 Ianuarie
Suntem parte din familia lui Dumnezeu
Efeseni 3:14, 15, Exod 3:10, Exod 5:1, Galateni 3:26, 29
Ce spun aceste versete despre modul în care Dumnezeu se raportează la noi? De ce ar trebui să fie acest lucru atât de încurajator?
Pentru a întări încrederea noastră în Dumnezeu, Domnul Hristos ne învață să ne adresăm Lui cu un nume nou, un nume cuprinzând în sine cele mai scumpe legături ale inimii omenești. El ne dă privilegiul de a numi pe nemărginitul Dumnezeu, Tatăl Nostru. Acest nume, adresat Lui, sau vorbindu-ne despre El, este un semn al iubirii noastre și al încrederii pe care o avem în El, cum și o garanție a considerației și legăturilor Sale cu noi. Rostit atunci când cerem favoarea sau binecuvântarea Sa, el este ca o muzică pentru urechile Sale. Ca nu cumva să gândim că ar fi o îndrăzneală din partea noastră a-i spune pe nume, El l-a repetat mereu, mereu. El dorește ca noi să ne familiarizăm cu acest fel de a ne adresa Lui. PDH 141.4
Dumnezeu ne consideră ca fiind copiii Săi. El ne-a răscumpărat din această lume nepăsătoare și ne-a ales ca să devenim membrii ai familiei cerești, fii și fiice ale Împăratului ceresc. El ne invită să ne încredem în El, cu o încredere mai puternică și mai profundă decât încrederea unui copil în tatăl său. Părinții își iubesc copiii, dar dragostea lui Dumnezeu este mai mare, mai întinsă, mai profundă decât poate fi iubirea omenească. Ea este nemărginită. Apoi, dacă părinții pământești știu să dea daruri bune copiilor lor, cu cât mai mult Tatăl nostru din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce-L cer de la El? PDH 142.1
Credința neîndoielnică și neclintită a lui Avraam și ascultarea sa fără ezitare de porunca Domnului în toate cazurile, au făcut din el un "prieten al lui Dumnezeu", "tatăl celor credincioși" și un mare stâlp al adevărului viu, cu un nume care să fie ținut minte și venerat în timp și în veșnicie.
Credința lui Iacov în promisiunile lui Dumnezeu și dorința sa copleșitoare de a se integra în planurile Domnului și de a le duce la îndeplinire au făcut ca el să devină progenitorul primelor roade sau al slujbei Bisericii împărătești - aceia care stau alături de Miel pe Muntele Sion (Apoc. 14:1).
Fidelitatea de neconpromis a lui Iosif față de principii l-a adus în cea mai înaltă stare, în care a devenit cel mai mare aprovizionator al lumii, ca un tip al lui Hristos, Marele Aprovizionator Spiritual.
Moise, în blândețea (umilința) sa și în hotărârea sa "de a suferi mai degrabă suferința cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului” (Evrei 11:25), s-a ridicat pentru a fi cel mai mare general, conducător și eliberator al tuturor timpurilor și chiar pentru a sta pe muntele schimbării.
Sacrificiul vieții apostolilor de dragul lui Hristos și al Adevărului Său, le-a adus onoarea înălțătoare de a le fi pus numele în temeliile Cetății Sfinte (Apoc. 21:14).
Eforturile neînfricate și perseverente ale lui Luther de a ridica Adevărul călcat în picioare (Dan. 8:11, 12; 11:31), au dat naștere Protestantismului. Cu toate acestea, frații mei laodiceeni, niciuna dintre aceste averi deosebit de glorioase nu este mai mare decât cea a voastră de a sta alături de Miel pe Muntele Sion.
Luni – 2 Ianuarie
Dumnezeu este stăpânul tuturor lucrurilor
Psalm 50:10-12, Psalm 24;1, 1 Cronici 29:13, 13, Hagai 2;8
Care este mesajul de aici și ce ar trebui să însemne acest adevăr pentru noi și pentru modul în care ne raportăm la tot ceea ce posedăm?
Deși acum aproape totul se află în proprietatea oamenilor nelegiuiți, totuși întreaga lume cu bogățiile și comorile ei Îi aparține lui Dumnezeu. "Al Meu este pământul cu tot ce este pe el". "'Al Meu este argintul și al Meu este aurul', zice Domnul oștirilor". "Căci ale Mele sunt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munților cu miile lor. Eu cunosc toate păsările de pe munți și tot ce se mișcă pe câmp este al Meu. Dacă Mi-ar fi foame, nu ți-aș spune ție, căci a Mea este lumea și tot ce cuprinde ea". Oh, dacă creștinii ar putea înțelege cât mai deplin că, deși cultivă principii corecte, este privilegiul și datoria lor să beneficieze de fiecare ocazie trimisă de Cer pentru înaintarea Împărăției lui Dumnezeu în lumea aceasta. — SCE 168.3
Hagai 2: 6-8 – „Căci așa vorbește Domnul oștirilor: „Încă puțină vreme, și voi clătina încă o dată cerurile și pământul, marea și uscatul; voi clătina toate neamurile; comorile tuturor neamurilor vor veni, și voi umple de slavă Casa aceasta, zice Domnul oștirilor. Al Meu este argintul și al Meu este aurul, zice Domnul oștirilor.”
Faptul că profeția din aceste versete este încă ne împlinită, este foarte evident, căci în ziua în care acest templu este construit, Dumnezeu va zgudui cerurile, pământul și națiunile; speranța lor urmează să vină și templul va fi plin de slavă; ziditorii săi nu trebuie să se îngrijoreze pentru bani.
Este adevărat că oamenii controlează și folosesc argintul și aurul, dar nu trebuie să uităm că toate aparțin lui Dumnezeu și că, dacă are nevoie de ele, El este în stare să le obțină și să facă ceea ce vrea cu ele, ziditorii nu trebuie să se teamă de lipsa acestora dacă le vor folosi așa cum dorește Dumnezeu.
Marți - 3 Ianuarie
Resurse pentru familia lui Dumnezeu
Psalm 23:1, Psalm 37:25, Filipeni 4:19
Ce spun aceste versete despre muodul în care Dumnezeu se îngrijeşte pentru nevoile noastre zilnice?
Natura și revelația mărturisesc deopotrivă despre dragostea lui Dumnezeu. Tatăl nostru ceresc este izvorul vieții, al înțelepciunii și bucuriei. Priviți la lucrurile minunate și frumoase din natură! Gândiți-vă la minunata lor adaptare nu numai la nevoile și fericirea omului, ci ale tuturor creaturilor! Lumina soarelui și ploaia care înveselesc și reîmprospătează pământul, dealurile, mările și câmpiile, toate ne vorbesc despre Iubirea Creatorului. Dumnezeu este Acela care are grijă de nevoile zilnice ale tuturor făpturilor Sale. În cuvinte frumoase psalmistul spune:
"Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine,Și Tu le dai hrana la vreme.Îți deschizi mâna,Și saturi după dorință tot ce are viață". Psalmii 145, 15.16. CH 9.1 - CH 9.2
Din studiul nostru percepem că puterea lui Dumnezeu care a protejat viața chiar și în cuptorul aprins și în groapa leilor, este încă la lucru; Dumnezeu este încă la fel de interesat de poporul Său astăzi ca și în vremea lui Daniel sau în orice alt timp. Prin urmare, avem nevoie de o religie actualizată în fiecare zi. Nu ne putem permite să fim fără ea, - nu, nici măcar pentru o clipă.
Adevărul Prezent nu numai că ne salvează sufletele pentru eternitate, 12 dar ne protejează de la o zi la alta. Ne împlinește nevoile astăzi și ne dă speranță pentru viitor. Nu există siguranță în nimic altceva, credința în Dumnezeu este singura noastră liniște sufletească, mai ales în zilele noastre.
Evident, religia este benefică nu doar în viitor, ci cu siguranță și în ziua de azi. Nu te juca de-a nebunul încercând să mergi înainte fără ea.
Miercuri - 4 Ianuarie
Responsabilitățile familiei lui Dumnezeu
Matei 22:35, Deuteronom 10:12, 13, 1 Ioan 5:3
Din punct de vedere biblic, care este atitudinea adecvată din partea mea în relația de iubire cu Tatăl din ceruri?
"Legea Domnului este desăvârșită și înviorează sufletul". (Psalmii 19, 7.) Fără Lege, oamenii nu au o concepție dreaptă cu privire la curăția și sfințenia lui Dumnezeu sau cu privire la vinovăția și necurăția lor. Ei n-au o convingere dreaptă despre păcat și nu simt nevoia de pocăință. Nevăzându-și starea pierdută de călcători ai Legii lui Dumnezeu, ei nu-și dau seama de nevoia lor de sângele ispășitor al lui Hristos. Nădejdea de mântuire este primită fără o schimbare radicală a inimii sau o reformă a vieții. În felul acesta, abundă o pocăință superficială și se unesc cu biserica mulțimi de oameni care nu s-au unit niciodată cu Hristos. TV 468
Teorii rătăcite cu privire la sfințire, care izvorăsc din neglijarea sau lepădarea Legii divine, au un loc de frunte în mișcările religioase din zilele noastre. Aceste teorii sunt rătăcite în doctrină și primejdioase în consecințele lor practice; iar faptul că ele găsesc o primire favorabilă atât de generală are o dublă importanță, pentru ca toți să aibă o înțelegere clară a ceea ce învață Scripturile cu privire la acest subiect TV 469.1.
Sfințirea adevărată este o învățătură biblică. Apostolul Pavel, în Epistola sa către biserica din Tesalonic, spune: "Voia lui Dumnezeu este sfințirea voastră". Și se roagă: "Dumnezeul păcii să vă sfințească El Însuși pe deplin". (1 Tesaloniceni 4, 3; 5, 23.) Biblia învață deslușit ce este sfințirea și cum poate fi realizată. Mântuitorul Se ruga pentru ucenicii Săi: "Sfințește-i prin Cuvântul Tău: Cuvântul Tău este adevărul". (Ioan 17, 17.) Iar Pavel învață că cei credincioși trebuie să fie "sfințiți prin Duhul Sfânt". (Romani 15, 16.) Care este lucrarea Duhului Sfânt? Isus le spunea ucenicilor Săi: "Când va veni Mângâietorul, Duhul Adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul". (Ioan 16, 13.) Iar psalmistul spune: "Legea Ta este adevărul". Prin Cuvântul și prin Duhul lui Dumnezeu sunt descoperite oamenilor marile principii ale neprihănirii cuprinse în Legea Sa. Și pentru că Legea lui Dumnezeu este "sfântă, dreaptă și bună", o transcriere a desăvârșirii divine, înseamnă că un caracter format prin ascultare de această Lege va fi sfânt. Hristos este exemplul desăvârșit al unui astfel de caracter. El zice: "Am păzit poruncile Tatălui Meu.... Totdeauna fac ceea ce-I este plăcut". (Ioan 15, 10; 8, 29.) Urmașii lui Hristos trebuie să devină asemenea Lui și, prin harul lui Dumnezeu, să-și formeze caractere în armonie cu principiile sfintei Sale Legi. Aceasta este sfințirea biblică. TV 469.2
Mat. 5: 17-22, 27, 28 - „Să nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. Așa că, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci și va învăța pe oameni așa, va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va păzi și va învăța pe alții să le păzească, va fi chemat mare în Împărăția cerurilor. Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. Ați auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecății.” Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecății; și oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule!” va cădea sub pedeapsa focului gheenei… Ați auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurvești.” Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui.”
Numai cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu, pot intra în Cetatea Sfântă. Niciun altul nu este atât de privilegiat. Nu, Isus nu a venit pentru a aduce crimă și fărădelege, ci dimpotrivă pentru a aduce dreptate și pace ispășind păcatele tuturor celor care se pocăiesc de încălcarea legii. Să fii mântuit presupune mult mai mult decât să-l numești Domn și Mântuitor și să strigi aleluia.
„Nu orișicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” Atunci le 13 voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtațivă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege.” De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele, și le face îl voi asemăna cu un om cu judecată care și-a zidit casa pe stâncă. Mat. 27: 21-24.
Joi – 5 Ianuarie
Comoară în cer
Matei 6:19-21
Ce adevăruri esențiale rostește Isus aici?
Domnul ne poruncește: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că, unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră" (Matei 6,19-21). SA2 74.3
Mulți își adună comorile în aceste societăți secrete și oare nu putem noi să vedem că inima lor este acolo? Oricât de puternice ar fi dovezile adevărului, puțin câte puțin, el își pierde strălucirea, își pierde puterea, cerul se șterge din minte, iar greutatea veșnică a slavei, darul lui Dumnezeu pentru o viață de ascultare, pare să fie un lucru nevrednic de a fi luat în considerare, în comparație cu presupusele beneficii care trebuie să fie obținute din adunarea comorilor pământești. Sufletele mor din lipsă de pâinea și de apa vieții, dar ce înseamnă ele pentru cel a cărui inimă este îndreptată spre lumea aceasta? Mulți oameni spun, prin faptele lor, dacă nu în cuvinte: „Eu nu pot să renunț la interesul față de aceste comori pământești pentru a le obține pe cele veșnice. Viața care va veni este prea departe de mine pentru a o lua în considerare. Aleg bunurile pământești și voi risca viitorul. Dumnezeu este bun și milos." SA2 74.4
Dacă comparăm lucrarea noastră cu lucrarea lui Noe, vom vedea dacă ne vom putea compara cu el în ascultarea de Adevărul Prezent. Nici antediluvienii, nici postdiluvienii nu au profitat de predicarea lui Noe. Cei dintâi nu credeau că este posibil un potop pe pământ și au pierit; cei din urmă nu credeau că este posibil ca pământul să nu fie inundat din nou. Ei au construit turnul Babel pentru că se temeau de un alt potop, deși li s-a spus clar că nu va mai exista o astfel de inundație. Totuși, Dumnezeu nu numai că le-a distrus munca, ci le-a încurcat limba și, în schimb, le-a dat la toți limbi diferite, astfel încât puțini să se poată înțelege unul cu altul. Dacă noi lucrăm pentru a îndeplini planurile lui Dumnezeu pentru noi, nu vom fi niciodată confuzi sau confundați.
Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a văzut în cele din urmă aceste lucruri așa cum le vede Dumnezeu, dar pe o cale grea - nu înainte ca Dumnezeu să-l ducă timp de șapte ani să mănânce iarbă precum boii. Mai târziu, când și-a venit în fire, l-a recunoscut pe Dumnezeu ca fiind Dumnezeul care stăpânește atât cerul, cât și pământul. Să facem mai bine decât acest împărat a făcut.
Atunci Belșațar, împăratul care nu a reușit să profite de experiența lui Nebucadnețar, într-o noapte a pierdut împărăția și tot ce a avut.
Împărat după împărat și, în cele din urmă, împărăția a trecut la medo-perși, apoi la greci, apoi la romani și, în cele din urmă, la națiunile de astăzi.
Națiunile care s-au apropiat de Dumnezeu și învățăturile Sale au devenit națiuni mari și respectabile, iar cei care au stat departe de El nu sunt cu mult mai buni decât animalele.
Cel mai bine este să învățăm ce vrea Dumnezeu să facem, apoi să facem exact așa. Viața este cu adevărat ceea ce facem din ea - nici mai puțin, nici mai mult. Acum este șansa dumneavoastră, acum sunteți în fața celor două căi. Care va fi pentru dumneavoastră? Calea largă sau îngustă, care?
Vineri – 6 Ianuarie
Studiu suplimentar
Prin faptul că ne asigurăm o comoară în ceruri, ne punem în legătură vie cu Dumnezeu, care deține toate comorile pământului și care ne oferă toate îndurările vremelnice care sunt esențiale pentru viață. Fiecare suflet își poate asigura moștenirea veșnică. Domnul deschide în fața poporului Său faptul că există loc deplin pentru exercitarea facultăților lor, pentru îndeplinirea celor mai înalte scopuri, pentru dobândirea celei mai alese și mai durabile comori. Ei pot strânge comori acolo unde nici focul, nici potopul și nici un fel de adversitate nu le poate atinge. Este cea mai înaltă înțelepciune să trăiești în așa fel încât să îți asiguri viața veșnică. Acest lucru poate fi realizat nu trăind în lume pentru noi înșine, ci trăind pentru Dumnezeu; trecând bunurile noastre într-o lume unde nu vor pieri niciodată. Prin folosirea bunurilor noastre pentru a promova cauza lui Dumnezeu, bogățiile noastre nesigure sunt plasate într-o bancă infailibilă. Dar nu numai bogățiile sunt considerate comori. Noi trebuie să distribuim bogăția noastră de gânduri, să ne folosim înțelepciunea dată de Dumnezeu în conceperea și executarea unor planuri pentru a-L onora și glorifica pe Dumnezeu. Trebuie să ne facem prieteni prin ușurarea suferinței celor săraci și prin construirea oricărui interes pe care îl putem avea pe pământ, să avem în permanență în vedere cerul și pe Dumnezeu și să ridicăm standardul dreptății printre oameni. Procedând astfel, folosim mijloacele și influența pe care Gospodarul ne-a împrumutat-o cu încredere pentru a ne face prieteni ai mamonei nedreptății. Lumea ne poate condamna pentru că ne folosim mijloacele noastre în construirea de case de adunare, în hrănirea celor flămânzi, în ajutorarea celor oprimați și suferinzi pentru a-i scoate din dificultățile lor; dar Domnul spune că aceasta este exact lucrarea care trebuie făcută cu capitalul încredințat de El. Cei care se împrietenesc cu mamona nedreptății vor fi primiți în locuințe veșnice. Fiecare sacrificiu făcut cu scopul de a-i binecuvânta pe alții, fiecare însușire de mijloace pentru slujirea lui Dumnezeu, va fi o comoară depozitată în ceruri". RH 7 aprilie 1896, par.