Sabat după-amiază - 26 Martie
Textul de memorat:
La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. — Geneza 1:1
Singura cale sigură de a clădi este cu Adevăr trimis de la tronul lui Dumnezeu. Acesta este modul în care Moise, profeții și apostolii au construit și acesta este modul în care noi trebuie să construim. De exemplu Moise și-a fondat structura Adevărului pe stânca solidă a creației, Geneza, pe lucrarea Celui care a creat lumile (Evrei 1:1). Profeții de după el, de asemenea apostolii, au continuat să clădească pe aceeași fundație, nu pe teoriile preoților și rabinilor, așa-numiții educatori din acele zile. Și acesta este motivul pentru care structura Adevărului lor stă azi mai fermă decât oricând înainte.
Duminică - 27 Martie
Dumnezeul creației
Psalmul 100:1-3
Care este atitudinea omului față de Dumnezeul creației și de ce?
Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” Gen. 1:26
În consecință, așa cum El l-a făcut pe Adam regele celei dintâi stăpâniri a Pământului și pe toate creaturile vii ca supuși ai acestuia, capacitatea naturală a lui Adam de a le conduce și supunerea lor naturală față de el arată că toată creația, oameni și animale, păsări și târâtoare, au fost influențate sau înzestrate divin - inspirate. Astfel, când Adam a trecut în revistă întreaga creație animală care trecea prin fața lui, nu a pierdut timp studiind natura creaturilor pentru a le identifica, ci a dat instantaneu fiecărei specii numele său; acestea, la rândul lor, l-au recunoscut imediat ca fiind regele lor. Această Super-inteligență (așa cum este garantată în Matei 10:19) arată în mod clar că întreaga creație a fost influențată de o putere mai presus de ea însăși. Pe scurt, atât înțelegerea lui Adam, cât și a animalelor, a venit prin Inspirație. Inspirația, în consecință, nu este limitată în manifestările Sale, doar la om.
Luni -28 Martie
Creația
Geneza 1:4, 10, 12, 18, 21, 25, 31; 2;1-3
Ce înseamnă formula "era bun(ă)/ erau bune", care se repetă în primul pasaj despre crearea lumii? Care este lecția subînţeleasă din textele despre finalul creaţiei?
Prin Cuvântul Său, Dumnezeu a adus la existență sămânța, ca și pământul. Tot prin Cuvântul Său El i-a dat puterea de a crește și a se înmulți. El a zis: "Să dea pământul verdeață, iarbă cu sămânță, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor și care să aibă în ei sămânța lor pe pământ. și așa a fost.... Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun." Geneza 1, 11-12. Acel Cuvânt este cel care face și astăzi ca sămânța să crească. Fiecare sămânța, care-și înalță firul său verde în lumina soarelui, vorbește despre puterea făcătoare de minuni a acelui Cuvânt rostit de Cel care "zice și se face; poruncește și ce poruncește ia ființă". Psalmii 33, 9. PDH 80
Domnul Hristos a învățat pe ucenicii Săi să se roage: "Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi." Matei 6, 11. Și arătând spre florile câmpului le-a dat asigurarea: "Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe camp ... nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?" Matei 6, 30. Domnul Hristos este mereu activ, lucrând ca să răspundă la această rugăciune și pentru a împlini această asigurare dată de El. Există o putere invizibilă, mereu la lucru în slujba omului, spre a-l hrăni și a-l îmbrăca. Dumnezeu se folosește de multe mijloace pentru a face ca sămânța, care în aparentă s-ar părea că este aruncată, să devină o plantă vie. Și El se îngrijește să dea în măsură deplină tot ceea ce este necesar pentru un seceriș bogat, în cuvinte minunate, Psalmistul spune: PDH 81
Marți - 29 martie
Sabatul
Geneza2:2, 3, Exodul 20:8-11
De ce Sabatul este legat de Creație? Cum influențează această legătură modul nostru de a ține Sabatul?
Dumnezeu s-a odihnit în ziua a șaptea pentru că lucrarea Sa creatoare era terminată, dar lucrarea omului nu era încă terminată. În realitate, lucrarea omului a început acolo unde s-a încheiat singura lucrare creatoare a lui Dumnezeu. Prin urmare, omul se alătură Domnului în odihna din ziua de Sabat pentru a comemora încheierea lucrării Domnului, dar odihna care va fi a omului îi va fi dată atunci când partea lui de lucrare va fi terminată. Când lucrarea Evangheliei va fi umplut pământul cu oameni născuți din nou, atunci va înceta perioada de probă și lucrarea noastră se va încheia. Atunci vom intra în odihna noastră, odihna despre care vorbește Pavel.
"Rămâne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu." Evr. 4:9.
Dacă noi suntem poporul cu ultimul mesaj, atunci noi trebuie să fim printre primii care vor intra în acea odihnă. Deoarece odihna vine atunci când lucrarea cuiva este terminată, numai atunci când ne-am terminat lucrarea putem avea parte de odihnă. Care este lucrarea noastră, lucrarea pe care trebuie să o îndeplinim înainte de a avea odihnă?
Miercuri - 30 Martie
Crearea omenirii
Geneza 1:26-29; 2:7
Care este legătura dintre "chip" și "asemănare" în ceea ce privește crearea omenirii?
În ziua aceea, Domnul va ocroti pe locuitorii Ierusalimului, aşa că cel mai slab dintre ei va fi în ziua aceea ca David, şi casa lui David va fi ca Dumnezeu, ca Îngerul Domnului înaintea lor. Zaharia 12:8
Acum, ca să știm ce înseamnă a fi „ca Dumnezeu”, trebuie să studiem cum este Dumnezeu. La început, El nu numai că a creat și a umplut din belșug pământul cu orice lucru bun pentru făpturile Sale, ci de asemenea a sădit o grădină (casă) pentru om. Astfel, El a făcut un model de casă pentru toate ființele umane care urmau să trăiască după aceea. El a învățat pe Adam cum să-și păzească casa și cum să lucreze grădina. El l-a învățat cum să vorbească și să discearnă natura între un animal și altul, să le numească în mod corespunzător. Dumnezeu a înzestrat omul cu cunoștință și viață pentru a-l face fericit și util în a face lumea ceea ce ar trebui să fie. Chiar și după ce perechea sfântă a căzut în păcat, Dumnezeu era la fel de interesat de ei, precum a fost și înainte - atât de mult, de fapt, încât El a început imediat să-i învețe cum să se mântuiască și să se întoarcă la casa lor veșnică. Din acea zi și până acum, El a continuat astfel să învețe familia umană.
Joi - 31 Martie
Datoria omului
Geneza 2:15-17
Care este datoria omului față de lumea creată și față de Dumnezeu? Ce raport există între cele două datorii?
Gen. 1:27, 28 Astfel Dumnezeu a creat om după propriul său chip, după chipul lui Dumnezeu l-a creat, parte bărbătească şi parte femeiască i-a creat. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a spus: Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul şi supuneţi-l şi domniţi peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste fiecare vieţuitoare ce se mişcă pe pământ.
Aceasta a fost lucrarea pe care Dumnezeu i-a dat-o omului să o facă. El a creat pământul pentru a fi locuit. Era de datoria lui Adam și a Evei să umple pământul cu sfinți și să aibă o stăpânire asupra întregului pământ. Evident, această lucrare nu a fost încă terminată, pentru că nu toți cei de pe pământ sunt încă supuși omului așa cum a vrut Dumnezeu. Pământul a fost inițial creat și dotat cu oameni neprihăniți, dar pentru că Adam a păcătuit, toți copiii săi s-au născut în păcat. Dacă primii noștri părinți ar fi fost credincioși, ar fi existat doar locuitori neprihăniți. Deoarece toți cei născuți din Adam sunt păcătoși, este deci nevoie ca toți să se nască din nou. Apoi, deoarece păcatul a intrat în toți, munca omului se înmulțește, căci a devenit necesară munca suplimentară pentru a aduce mântuirea prin predicarea Cuvântului.
Vineri - 1 Aprilie
Studiu suplimentar
Domnul mi-a dat să văd o priveliște a altor lumi. Mi-au fost date aripi și un înger m-a însoțit într-un loc strălucitor și plin de slavă. Iarba din acel loc era de un verde viu, iar păsările ciripeau un cântec dulce. Locuitorii acelui loc erau de toate dimensiunile; erau nobili, maiestuoși și iubitori. Ei erau asemenea lui Isus, iar fețele lor radiau de sfântă bucurie, expresie a libertății și fericirii acelui loc. L-am întrebat pe unul dintre ei de ce erau mult mai atrăgători decât ființele de pe pământ. Răspunsul a fost: "Noi am trăit în strictă ascultare de poruncile lui Dumnezeu și nu am căzut prin neascultare, ca cei de pe pământ...." L-am implorat pe îngerul meu însoțitor să mă lase să rămân în acel loc. Nu puteam suporta gândul de a mă întoarce din nou în această lume întunecată. Atunci îngerul a spus: "Trebuie să te întorci; iar dacă ești credincioasă, împreună cu cei o sută patruzeci și patru de mii, vei avea privilegiul să vizitezi toate lumile și să privești lucrarea mâinilor lui Dumnezeu." CA 543.2