Viața modelată de Hristos și vorbirea inspirată de Duhul
Studiul 8, Trimestrul 3, 12– 18 August, 2023
Împărtășește această lecțiune
Sabat după-amiază, 12 August
Text de Memorat:
cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care le dă adevărul. Efeseni 4:22-24
"Hristos cere slujirea inimii neîmpărțite - folosirea întreagă a minții, a sufletului, a inimii și a puterii. "Ce?" Nu știți că trupul vostru este templul Duhului Sfânt care este în voi, pe care îl aveți de la Dumnezeu, și că nu sunteți ai voștri? Pentru că ați fost cumpărați cu un preț; de aceea slăviți pe Dumnezeu în trupul vostru și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu." Când facem această predare, Hristos ne liniștește mintea și ne consacră inimile și mâinile pentru slujirea Sa. Înțelepciunea Sa ne dă viață spirituală și ne permite să ne manifestăm dragostea față de Dumnezeu și unii față de alții. Noi dezvăluim harul Său în caracterele noastre, pentru că avem viața Lui. El ne prezintă fără pată înaintea Tatălui său; căci suntem sfințiți prin sângele său. Suntem curățați de faptele moarte; căci Isus ia în stăpânire sufletul sfințit, pentru a-i reînnoi, susține și ghida toate impulsurile și pentru a da vitalitate scopurilor sale. Astfel, devenim temple pentru locuirea Duhului Sfânt". RH 25 iulie 1899, Art. A, par. 18
Duminică, 13 August
Spirala păcatului
Compară Efeseni 4:17-32 cu Coloseni 3:1-17. Cum pledează Pavel pe lângă credincioși să trăiască în așa fel încât să cultive unitatea în biserică?
Pătrunderea în comunitate a membrilor care n-au fost renăscuți în inimă și transformați în viața lor este o sursă de slăbiciune pentru biserică. Acest lucru este adesea ignorat. Unii pastori și unele comunități sunt așa de dornice de a avea o creștere a numărului de membri, încât ajung să nu mai dea o mărturie credincioasă împotriva obiceiurilor și practicilor necreștinești. Aceia care acceptă adevărul nu sunt învățați că ei nu pot fi în siguranță având un comportament lumesc, în timp ce cu numele sunt creștini. Până acum, aceștia au fost supuși ai lui Satana; de aici înainte, ei trebuie să fie supuși ai Domnului Hristos. Viața trebuie să dea mărturie despre schimbarea conducătorului. Opinia publică favorizează o mărturisire a creștinismului. Este necesară puțină lepădare de sine sau sacrificiu de sine pentru a îmbrăca o formă de evlavie și pentru a avea numele scris în registrul comunității. Din această cauză, mulți se unesc cu biserica, fără ca mai întâi să fie uniți cu Hristos. Prin aceasta, Satana triumfă. Astfel de convertiți sunt cei mai eficienți agenți ai săi, fiind o cursă pentru alte suflete. Ei sunt lumini false, ducând la pieire pe cei neprevăzători. Este zadarnic să caute oamenii să facă drumul, calea creștinului largă și plăcută pentru cei lumești. Dumnezeu n-a netezit și nici n-a lărgit calea cea îngustă și aspră. Dacă vrem să intrăm în viață, noi trebuie să mergem pe aceeași cale pe care au mers Domnul Isus și ucenicii Săi, calea umilinței, a lepădării de sine și a sacrificiului. 5M 172.2
Pastorii ar trebui să vadă dacă inimile lor sunt sfințite prin adevăr și apoi să lucreze pentru a asigura aceste rezultate pentru convertiții lor. Atât pastorii, cât și membrii au nevoie de o religie adevărată. Aceia care îndepărtează nelegiuirea din inima lor și își întind mâinile într-o rugăciune fierbinte către Dumnezeu vor avea acel ajutor pe care numai Dumnezeu li-l poate da. Pentru mântuirea oamenilor s-a plătit un preț de răscumpărare, pentru ca ei să aibă ocazia să scape din robia păcatului și să obțină iertarea, curăția și cerul. 5M 172.3
Luni, 14 August
Schimbarea majoră a hainelor
În Efeseni 4:20-24, Pavel reia istoria convertirii efesenilor. Ce idee principală transmite?
Is. 60: 1 – „Scoală-te, luminează-te; căci lumina ta a venit și slava Domnului a răsărit peste tine” (KJV).
Cine poate spune cu adevărat că lumina noastră nu a venit? Că solia noastră nu este Adevăr Prezent? Sunt sigur că nimeni care este în contact cu ea nu poate spune așa ceva. Prin urmare, inspirația invită pe poporul lui Dumnezeu, Denominațiunea, împreună cu noi, să se scoale și să se lumineze. Cuvântul „luminează-te” este ceea ce trebuie să studiem în continuare pentru a putea ști ce ni se cere.
Un obiect întunecat și murdar nu luminează niciodată, consumă toată lumina pentru sine. Luna strălucește deoarece suprafața sa este din substanță albă. Dacă ar fi făcută din substanță neagră, nu ar putea reflecta nicio lumină. Același lucru este valabil și cu lumina spirituală: dacă dorim să luminăm, acum trebuie să ne ridicăm și să ne curățăm, să îndepărtăm hainele negre și murdare - să luăm parte activă în această redeșteptare și reformă sub supravegherea Duhului Sfânt. Prostia, fanatismul și indiferența trebuie abandonate și gândirea divină pusă în acțiune, așa cum poruncește Domnul:
„Să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu obosește iertând.” „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, și căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Ci cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre. Căci, după cum ploaia și zăpada se coboară din ceruri și nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul și-l fac să rodească și să odrăslească, pentru ca să dea sămânță semănătorului și pâine celui ce mănâncă, tot așa și cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea și va împlini planurile Mele.” Isaia 55: 7-11.
Trebuie să ne curățim gândurile noastre, obiceiurile noastre, trupurile noastre, hainele noastre, casele noastre în interior și în exterior. Curățenia este evlavie; Guvernul lui Dumnezeu este lege și ordine, pace și dreptate, bucurie și mulțumire. Așadar, noi trebuie să fim șlefuiți de Duhul lui Dumnezeu, să fim cu totul creștini dacă vrem să „luminăm”, dacă trebuie să reflectăm vreodată Cuvântul lui Dumnezeu celor care stau în întuneric. Dacă v-ați îngrijit de toate lucrurile pe care le învață solia, atunci, ca datorie supremă și privilegiu divin, luați ceea ce spune Inspirația: „Scoală-te, luminează-te; căci lumina ta a venit și slava Domnului a răsărit peste tine”. Cei care stau acum ca obiecte întunecate, consumând lumină pentru ei înșiși, ar trebui acum să îmbrățișeze oportunitatea și să primească privilegiul. Astăzi este ocazia ta.
Marți, 15 August
Vorbirea cu har
În Efeseni 4:25-29 Pavel oferă sfaturi cu privire la vorbire. Ce îndemn este cel mai important pentru tine în prezent? De ce?
Atunci când căutăm să corectăm sau să îndreptăm pe alții, ar trebui să fim foarte atenți la cuvintele noastre. Ele vor fi, fie un miros de viață spre viață, fie un miros de moarte spre moarte. Atunci când mustră, sau când sfătuiesc, mulți fac lucrul acesta folosind cuvinte aspre, severe, cuvinte ce nu sunt în stare să vindece sufletul rănit. Prin aceste expresii rău formulate, spiritul se irită, se mânie și adesea, cei greșiți sunt ațâțați la răzvrătire. Toți aceia care susțin principiile adevărului, au nevoie să primească untdelemnul ceresc al iubirii. În toate împrejurările, mustrările trebuie să fie rostite în spiritul iubirii. Atunci, cuvintele noastre vor aduce o îndreptare și nu disperare. Domnul Hristos, prin Duhul Sfânt va da forța și puterea necesară. Aceasta este lucrarea Sa. PDH 337.1
Nici un cuvânt neînțelept n-ar trebui să fie rostit. Nici o vorbire de rău, nici o vorbire ușuratică, nici un cuvânt rostit cu mânie, sau aluzie n-ar trebui să iasă de pe buzele celui care este un urmaș al Domnului Hristos. Apostolul Pavel, scriind prin Duhul Sfânt, spune: “Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură”. Efeseni 4, 29. O vorbire stricată, nu înseamnă numai rostirea unor cuvinte murdare. Ea înseamnă orice expresie care este contrară principiilor sfinte și curate, ale unei religii fără pată. Ea include, de asemenea, aluziile nesfinte și insinuările voalate spre rău. Dacă nu se rezistă acestor lucruri în mod categoric, ele vor duce la păcate mari. PDH 337.2
Asupra fiecărei familii, asupra fiecărui creștin, în mod individual, zace datoria de a bara calea vorbirii stricate. Când ne găsim în societatea acelora care se complac în vorbiri nebunești, este de datoria noastră să schimbăm, dacă este posibil, subiectul conversației. Prin ajutorul harului lui Dumnezeu, noi ar trebui, în mod neobservat, liniștit, să spunem câteva cuvinte, sau să schimbăm subiectul, pentru ca să îndreptăm conversația pe un făgaș mai folositor. PDH 337.3
Miercuri, 16 august
Duhul Sfânt în viața credinciosului
Vorbind despre păcatele vorbirii, ce îndemn transmite Pavel despre prezența Duhului Sfânt între credincioși? Efeseni 4:30
Când o persoană neglijează o dată să dea ascultare invitațiilor, mustrărilor și avertizărilor Duhului lui Dumnezeu, conștiința sa se împietrește și data următoare când este mustrat va fi mult mai dificil să se supună și să asculte decât înainte. și astfel se va întâmpla cu fiecare repetare. Conștiința este vocea lui Dumnezeu ce se aude în mijlocul conflictului pasiunilor omenești; când i se rezistă, Duhul lui Dumnezeu este întristat. 5M 120.1
Oamenii au capacitatea de a stinge Duhul lui Dumnezeu, deoarece le-a fost dată puterea de a alege. Ei au libertatea de a acționa după cum aleg. Ei pot să fie ascultători, prin Numele și harul Mântuitorului nostru, sau pot să fie neascultători și să suporte consecințele. SEv 174.3
"Păcatul blasfemiei împotriva Duhului Sfânt nu constă în vreun cuvânt sau faptă bruscă; el constă în împotrivirea fermă și hotărâtă față în fața adevărului și a dovezilor (Manuscrisul 30, 1890)." 5BC 1093.1
"Nimeni nu trebuie să privească păcatul împotriva Duhului Sfânt ca pe ceva misterios și nedefinit. Păcatul împotriva Duhului Sfânt este păcatul de a refuza cu perseverență să răspundă la invitația la pocăință (The Review and Herald, 29 iunie 1897)." 5BC 1093.2
Ce este pecetea lui Dumnezeu pe frunțile celor 144000 (Apocalipsa 7: 3)? Este Sabatul pecetea sau altceva?
Fiind pecetluiți în Hristos „cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit”, după ce ați „auzit cuvântul adevărului” (Efeseni 1:13; 4:30), sfinții sunt prin urmare sigilați de Adevărul Prezent - adevărul propovăduit în propria zi.
„Pecetea Dumnezeului celui viu”, Adevărul, prin care cei 144000 sunt sigilați (Apocalipsa 7: 2), este o pecete specială, fiind același cu „semnul” din Ezechiel 9. (Vezi Mărturii Pentru Predicatori, pag. 445; Mărturii, Vol. 3, pag. 267; Mărturii, vol.5, p. 211). Ea cere să suspinăm și să strigăm pentru urâciunile care contaminează și care profanează atât Sabatul, cât și casa lui Dumnezeu, în special împotriva vânzării literaturii și a face planuri pentru anumite scopuri în timpul serviciilor din Sabat. Și cum sfinții au pecetea sau semnul pe frunțile lor, îngerii vor trece peste ei și nu-i vor ucide. Este echivalentul sângelui de pe ușiorii ușii în noaptea Paștelui din Egipt. Îngerul va pune o pecete pe frunțile tuturor celor care suspină pentru păcatele lor și pentru păcatele din casa lui Dumnezeu, arătând astfel fidelitatea față de Adevăr. Apoi, îngerii distrugători continuă, pentru a ucide complet atât bătrânii cât și tinerii care nu au reușit să primească pecetea. (Vezi Mărturii, Vol.5, pag. 505.)
Deci, sigiliu anterior califică pe cel care îl primește să se ridice din morți la învierea celor drepți, în timp ce acesta din urmă permite ca cel care suspină și strigă să scape de moarte și pentru să trăiască pentru totdeauna cu Dumnezeu.
Joi, 17 August
Bunătate (nu amărăciune)
În lumina revenirii lui Hristos, ce atitudini și comportamente legate de vorbire ar trebui eliminate? Ce ar trebui adoptat în schimb? Efeseni 4:31,32
Cum pot credincioșii obține și să menține unitatea între ei?
Pentru a învinge vrăjmașul și pentru a menține unitate și armonie, fiecare credincios să înceteze să critice pe frații săi; să-și urmărească proprii pași și nu a altora; și să-și dea seama că au aceleași șanse ca el să știe să facă diferența între ce este drept și ce este rău, să-și poarte propria responsabilitate și nu a lor; să-i considere pe ei mai buni decât el însăși; și să nu facă sau spună nimic ce nu i-ar plăcea să i se facă sau să se spună despre el.
Fie ca fiecare să-și dea seama, ca și Pavel, acea mila - toleranța prin dragoste - este cea mai indispensabilă, urgentă și mai înaltă decât toate realizările.
„Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Și chiar dacă aș avea darul prorociei și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic.”
„Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul.”
„Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârși; limbile vor înceta; cunoștința va avea sfârșit. Căci cunoaștem în parte și prorocim în parte; dar, când va veni ce este desăvârșit, acest „în parte” se va sfârși. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea față în față. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin. Acum, dar, rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.” 1 Cor. 13.
Faceți acestea fraților și diavolul va fugi și necazurile tale după el.
Amintiți-vă că „Satana trăiește și este activ și în fiecare zi noi trebuie să strigăm cu stăruință după ajutor la Dumnezeu și după tărie pentru a putea să ne împotrivim lui. Atâta timp cât stăpânește Satana, trebuie să ne supunem eul. Avem de întâmpinat obstacole și nu există loc pentru zăbavă și punct în care să putem veni și să spunem că am ajuns la țintă.”
„Viața creștinului este un continuu marș înainte. Domnul Isus Își curățește și rafinează poporul; iar atunci când chipul Său este pe deplin reflectat în copiii Săi, aceștia sunt desăvârșiți și sfinți, pregătiți pentru mutarea de pe acest pământ.” – Mărturii, vol. 1, pag. 340.
Dacă creștinii nu se vor acuza niciodată unul pe altul, nu vor comunica niciodată unii altora greșelile, slăbiciunile, eșecurile și necazurile lor, se vor uni atât de mult încât nimic nu le poate rupe legătura creștină comună. Dar un astfel de spirit de unitate poate fi menținut numai de un popor care păstrează o vigilență neobosită asupra lui însăși, întotdeauna să vadă ochi în ochi și să vorbească aceleași lucruri prin părăsirea propriilor căi și gânduri în schimbul celor ale Domnului.
Vineri, 18 August
Studiu Suplimentar
Este bine să ne amintim și faptul că limbile noastre ne-au fost date în scopul de a vorbi Adevărul lui Dumnezeu și a-L lăuda pe El, iar energiile noastre pentru a vesti Adevărul Său și pentru a binecuvânta pe poporul Său. Să vorbim și să lucrăm pentru aceste principii născute din cer. Dacă întâmplător vedeți sau să auziți că cineva face ceva care nu este în conformitate cu cel mai bun criteriu al vostru și nu este potrivit pentru un creștin să facă și dacă credeți că îl puteți ajuta, atunci nu faceți din voi un purtător de povești spunând aceasta la alții, ci mai degrabă vorbiți cu cel vinovat.
Nu deveniți un criteriu pentru nimeni și nu vă impuneți ideile nimănui, ci vouă înșivă. Nu este de datoria cuiva să acționeze ca un agent de poliție asupra altuia. Înțelegeți că nimeni nu este obligat să se supună la standardele și maximele nimănui. Ascultați ce spune Inspirația: „Cine ești tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuși va sta în picioare, căci Domnul are putere ca să-l întărească pentru ca să stea.” (Rom. 14: 4), dar dacă tu nu ești capabil să faci nimic, atunci de ce să încerci!
Nu vă faceți dușmani cu limbile voastre. Faceți-vă prieteni. Și nu aveți sensibilitatea în vârfurile degetului (nu vă deranjați cu ușurință). Dacă o faceți, voi înșivă veți simți pierderea prietenilor, a bucuriei sociale și a oportunității și privilegiului de a câștiga suflete pentru Hristos. Nu încheiați ziua fără a înregistra niciun credit pe pagina voastră de evidență în cartea cerului. Nici să nu interpretați greșit motivele altor persoane. Încercați să vedeți și să interpretați totul în modul cel mai corect posibil, dați șanse tuturor. Vedeți binele în toată lumea și închideți ochii față rău.
Conversațiile voastre să fie pe tema promovării Adevărului lui Dumnezeu pentru ziua respectivă. Aceasta vă va ține limba ocupată vorbind despre ceva profitabil și lăudabil. Meditați și studiați, și când vorbiți de religie, în niciun caz să nu plictisiți pe cei ce ascultă. Continuați discuția numai în măsura în care ascultătorii voștri arată interes - „Să nu dați câinilor lucrurile sfinte și nu aruncați mărgăritarele voastre înainte porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă rupă.” Mat. 7: 6
Limbile sunt greu de controlat și urechile sunt mereu nerăbdătoare să asculte. Prin urmare, este mai bine dacă vizitați mai puțin. Multe vizite sunt doar o pierdere de timp și o ispită de a discuta paiul din ochii celorlalți și de a trece cu vederea bârna care este în propriul vostru ochi.
Ori de câte ori sunteți singuri, puteți face ceva. Puteți dar să lucrați sau să studiați. Însă, atunci când vă întâlniți cu alții, șansele sunt să nu faceți nimic altceva decât să vă faceți rău vouă înșivă și celorlalți. Acum este momentul să studiați și să învățați Adevărul pentru acest timp, pentru a ști cum să dați un studiu și cum să răspundeți la întrebări într-un mod simplu, fără a fi nevoie să intrați în multă istorie sau biografie. Și dacă sunteți hotărâți să umblați zilnic cu Dumnezeu și să studiați voința Lui cu privire la propriile voastre îndatoriri, nu la îndatoririle altora, veți găsi o mulțime de căi care să vă mențină ocupați și feriți de rău.
Amintiți-vă, de asemenea, că sunteți candidați la primele roade, pentru a fi, fie unul cu, sau nunul dintre cei 144.000, și că nu trebuie să se găsească minciună în gurile voastre (Apocalipsa 14: 5).
Măsurați-vă cuvintele după regula de aur. Dacă veți face celorlalți ceea ce v-ar place ca ei să vă facă, veți avea mai puține probleme, o mai mare bucurie în viață, mulți prieteni în jurul vostru și mulți snopi pentru Grânarul Ceresc.