Legământul lui Dumnezeu cu noi
Studiul 2, Trimestrul 1, 7-13 Ianuarie 2023
Împărtășește această lecțiune
Sabat după amiază- 7 Ianuarie
Textul de memorat:
Dacă vei asculta de glasul DOMNULUI Dumnezeului tău, păzind și împlinind toate poruncile Lui pe care ți le dau astăzi, DOMNUL Dumnezeul tău îți va da întâietate asupra tuturor neamurilor de pe pământ. Iată toate binecuvântările care vor veni peste tine și de care vei avea parte dacă vei asculta de glasul DOMNULUI Dumnezeului tău: Deuteronomul 28:1-2
"Dumnezeu vrea ca poporul Său să înțeleagă clar că va fi vizitat în funcție de ascultarea sau de fărădelegea lor. Răutatea și boala au crescut cu fiecare generație succesivă. Țara a trudit sub blestemul pe care omul l-a adus asupra ei din cauza neascultării continue. "Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniți și tânjesc; căpeteniile poporului sunt fără putere, căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile și rupeau legământul cel veșnic! De aceea mănâncă blestemul țara și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor. Mulți se minunează că neamul omenesc a degenerat atât de mult, fizic, mintal și moral. Ei nu înțeleg că violarea constituției și legilor lui Dumnezeu și a legilor sănătății a produs această tristă degenerare. Încălcarea poruncilor lui Dumnezeu a făcut ca mâna Sa aducătoare de sănătate să fie îndepărtată. 4aSG 123.2
Duminică- 8 Ianuarie
Legământul mântuirii
1 Ioan 5:13, Matei 10:22, Ioan 6:29, 2 Petru 1:10,11
Ce spun aceste texte despre cum primesc oamenii darul mântuirii în Isus?
Timp de mulți ani, Petru stăruise pe lângă credincioși în legătură cu nevoia unei creșteri continue în har și în cunoașterea adevărului; și acum, știind că în curând avea să fie chemat să sufere martiriul pentru credința sa, el atrage încă o dată atenția la prețioasele privilegii care pot fi la îndemâna fiecărui credincios. Deplin asigurat de credința sa, bătrânul apostol i-a îndemnat pe frații săi la statornicie în ceea ce privește ținta vieții creștine. "Căutați cu atât mai mult", stăruia el, "să vă întăriți chemarea și alegerea voastră; căci, dacă faceți lucrul acesta nu veți aluneca niciodată. În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belșug intrare în Împărăția veșnică a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos". Prețioasă asigurare! Glorioasă este nădejdea ce stă în fața credinciosului în timp ce înaintează prin credință către înălțimile desăvârșirii creștine! FA 533.2
"Iată", spune Hristos, "Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor. Fiți dar înțelepți ca șerpii, și fără răutate ca porumbeii". "Veți fi urâți de toți, din pricina Numelui Meu; dar cine rabdă până la sfârșit, va fi mântuit." (Matei 10, 16.22.) Ei L-au urât pe Hristos fără motiv. E oare de mirare că aceștia îi urăsc pe aceia care poartă semnul Lui, care fac slujba Lui? Ei sunt socotiți gunoiul lumii acesteia. 9M 235
"Isus le-a răspuns: 'Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeți în Acela pe care L-a trimis El'." Prețul cerului este Isus. Calea spre cer este credința în "Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii." (Ioan 1, 29.) HLL 385.1 - HLL 385.2
"Evanghelia, și numai Evanghelia, este cea care va sfinți sufletul. Iar aceasta face posibilă pentru cel care o primește acea viață "care se măsoară cu viața lui Dumnezeu". Aceasta este consemnarea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, chiar viața veșnică; și această viață este în Fiul Său. Cel care este părtaș la natura divină va scăpa de corupțiile care sunt în lume prin pofte. Credința lui în Hristos ca dătător de viață, îi dă viață. 'V-am scris aceste lucruri vouă, celor care credeți în Numele Fiului lui Dumnezeu, ca să știți că aveți viața veșnică și să credeți în Numele Fiului lui Dumnezeu'." 4MR 356.1
Cât de recunoscători ar trebui să fim că Domnul ne hrănește cu „hrană la vreme potrivită”! Deși oamenii se omoară unii pe alții cu milioanele pentru a se elibera de jugul altei națiuni, Moise a eliberat Israelul din vechime fără vreo victimă. Acum ar trebui să știm că credința mută munții, în timp ce îndoiala distruge națiunile. Nu ar trebui să mai fim ne înțelepți și zăbavnici cu inima când este vorba să credem tot ce au scris profeții (Lu. 24:25) „Crede”, a fost deviza lui Isus și ar trebui să fie și a noastră. Cei care se îndoiesc nu vor intra niciodată în Împărăția Lui.
Aceste lucruri sunt scrise „ca voi să credeți...” Ioan 20:31.
Luni – 9 Ianuarie
A asculta cu adevărat
Deuteronom 28:1-14
Ce binecuvântări minunate le sunt promise israeliților? Dar ce trebuiau să facă aceștia pentru a le primi?
După ce Moise a repetat Legea înaintea tuturor, a încheiat și lucrarea de a scrie toate legile, rânduielile și ordinele date de Dumnezeu, precum și rânduielile privitoare la jertfe. Cartea care cuprindea toate acestea a fost încredințată câtorva slujbași, iar pentru a fi păstrată cu și mai multă grijă, a fost așezată lângă chivotul mărturiei. Marele conducător încă se mai temea că poporul se va depărta de Dumnezeu. Într-o cuvântare deosebit de solemnă și impresionantă, el le-a înfățișat binecuvântările care le vor reveni dacă ascultă de Dumnezeu, cum și blestemele ce vor veni dacă se abat de la El: PP 466.2
"Dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind și îndeplinind toate poruncile Lui, pe care ți le dau astăzi", "vei fi binecuvântat în cetate și vei fi binecuvântat la câmp. Rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor tale și oilor tale, toate acestea vor fi binecuvântate. Coșnița și postava ta vor fi binecuvântate. Vei fi binecuvântat la venirea ta, și vei fi binecuvântat la plecarea ta. Domnul îți va da biruință asupra vrăjmașilor tăi care se vor ridica împotriva ta. Domnul va face ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele tale și în toate lucrurile pe care vei pune mâna". (Vezi Deuteronom 28.) PP 466.3
Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate poruncile Lui și toate legile Lui, pe care ți le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine și de care vei avea parte". "Vei fi de pomină, de batjocură și de râs printre toate popoarele la care te va duce Domnul". "Domnul te va împrăștia printre toate neamurile, de la o margine a pământului până la cealaltă: și acolo vei sluji altor dumnezei, pe care nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi, dumnezei de lemn și de piatră. Între aceste neamuri nu vei fi liniștit și nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul îți va face inima fricoasă, ochii lâncezi și sufletul îndurerat. Viața îți va sta nehotărâtă înainte.... Dimineața vei zice: 'O, de ar veni seara!' și seara vei zice: 'O, de ar veni dimineața!' în groaza care-ți va umple inima și în fața lucrurilor pe care ți le vor vedea ochii." PP 466.4
Popoarele care au avut privilegiul să fie cele mai aproape de religia lui Hristos sunt, veți observa, cele mai inteligente, cele mai prospere. Anglia, de exemplu, care a tradus Biblia și a publicat-o și a răspândit-o în întreaga lume la toate popoarele și limbile, a devenit cea mai mare dintre națiunile din timpul său. Apoi, Statele Unite (o națiune soră Imperiului englez), care în urmă cu mai puțin de două secole și-a fondat guvernul pe principiile Bibliei și a înscris pe dolarul ei, ÎN DUMNEZEU NE ÎNCREDEM, și care a înființat și Asociația biblică americană, în doar câțiva ani, a devenit cea mai mare dintre națiuni, la fel ca și evreii în vremea lor.
Pe de altă parte, cei care s-au întors împotriva religiei Bibliei, au rămas pustii - binecuvântările lor au devenit un blestem pentru ei. Evreii urâți, pentru care nu există loc pe pământ, sunt cel mai bun exemplu. Germania, care a început Reforma, dar care s-a întors de la ea, a secerat o recoltă dureroasă deasemenea.
Și ceea ce este adevărat pentru națiuni este, desigur, la fel de adevărat și pentru indivizi, case, familii și comunități.
Dacă vă veți lua puțin timp să observați, veți vedea această lege a binecuvântărilor și a blestemelor demonstrată peste tot, fără excepție.
Lumea a fost întemeiată pe religie și puteți fi siguri că atunci când religia dispare de pe pământ, lumea va dispărea odată cu ea. Cei care se îndrăgostesc de Adevăr vor descoperi că binecuvântările se vor îndrăgosti reciproc de ei.
Marți - 10 Ianuarie
Cinstește pe Domnul
Proverbe 3:1-10
Ce promisiuni minunate ne sunt făcute aici? Ce înseamnă „cele dintâi roade din tot venitul tău” ?
Dărnicia neegoistă a umplut prima biserică de o entuziastă bucurie; căci credincioșii știau că strădaniile lor ajutau la aducerea soliei Evangheliei la cei în întuneric. Bunăvoința lor mărturisea că ei nu primiseră în zadar harul lui Dumnezeu. Ce altceva putea da naștere la o asemenea dărnicie decât sfințirea lucrată de Spiritul Sfânt? Atât în ochii credincioșilor, cât și ai necredincioșilor, aceasta era o minune a harului. FA 344.2
Creșterea spirituală este strâns legată de dărnicia creștină. Urmașii lui Hristos trebuie să se bucure de privilegiul de a da pe față în viața lor spiritul de binefacere al Răscumpărătorului lor. Dând Domnului, ei au asigurarea că această comoară a lor merge înaintea lor în curțile cerești. Vor oamenii să-și asigure bunurile? Să le așeze în mâinile care poartă semnele răstignirii. Vor să se bucure de averea lor? Să o folosească spre fericirea celor în lipsă și în suferință. Vor ca bogăția lor să crească? Să ia aminte la porunca divină: "Cinstește pe Domnul cu averile tale, și cu cele dintâi roade din tot venitul tău: căci atunci grânarele îți vor fi pline de belșug și teascurile tale vor geme de must". (Proverbe 3, 9.10.) Încercând însă a reține bogăția lor pentru scopuri egoiste, atunci vor face aceasta spre pierderea lor veșnică. Dar să predea comoara lor lui Dumnezeu și din clipa aceea ea va purta inscripția Sa. FA 344.3
"Unul care dă cu mână largă ajunge mai bogat; și altul, care economisește prea mult, nu face decât să sărăcească". (Proverbe 11, 24.) Semănătorul își înmulțește sămânța aruncând-o în ogor. Tot la fel este cu cei care sunt credincioși în a da și altora din darurile lui Dumnezeu. Împărțind altora își sporesc binecuvântările lor. Vezi Luca 6, 38. FA 345.1
Solomon ne avertizează: Cinstește pe Domnul cu averile tale și cu cele dintâi roade din tot venitul tău,
Proverbele 3:9,, Să nu pregeți să-Mi aduci pârga secerișului tău și a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul născut din fiii tăi. Exodul 22:29 Iată care va fi dreptul preoților de la popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea preotului spata, fălcile și pântecele. Să-i dai cele dintâi roade din grâul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău și pârga din lâna oilor tale, Deuteronomul 18:3-4 să iei cele dintâi roade din toate roadele pe care le vei scoate din pământ, în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău, să le pui într-un coș și să te duci la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Deuteronomul 26:2
Cum este scris în Lege… să aducem în fiecare an la Casa Domnului cele dintâi roade ale pământului nostru și cele dintâi roade din toate roadele tuturor pomilor; Neemia 10:34-35
Totuși, din aceste versete nu trebuie să tragem concluzia eronată că toate cele dintâi roade sunt cerute de Domnul. Dumnezeu cere doar o jertfă din cele dintâi din primele roade, după cum o dovedește faptul că snopul, ca pârgă a secerișului era prezentat Domnului înainte ca individul să poată culege recolta de prime roade (Lev. 23:10); adică, pe lângă zeciuială, noi suntem datori să aducem o jertfă și nu trebuie să reținem partea lui Dumnezeu, ci să o plătim imediat, înainte de a ne însuși ceva din recolta noastră.
Miercuri – 11 Ianuarie
Contractul zecimii
Maleahi 3:7-11
Care sunt făgăduințele și obligațiile din aceste versete?
Mai este un lucru prea adesea neglijat de aceia care caută pe Dumnezeu în rugăciune. Ai fost credincios față de Dumnezeu? Prin profetul Maleahi, Dumnezeu declară: "Din vremea părinților voștri voi v-ați abătut de la poruncile Mele, și nu le-ați păzit. Întoarceți-vă la Mine, și Mă voi întoarce și Eu la voi, zice Domnul oștirilor. Dar voi întrebați: 'În ce trebuie să ne întoarcem?' Se cade să înșele un om pe Dumnezeu, cum Mă înșelați voi? Dar voi întrebați: 'Cu ce Te-am înșelat?' Cu zeciuielile și darurile de mâncare." Maleahi 3, 7, 8. PDH 144.3
Ca dătător al tuturor binecuvântărilor, Dumnezeu pretinde o anumită parte din tot ceea ce avem noi. Acesta este planul Său pentru susținerea lucrării de predicare a Evangheliei. Și întorcând lui Dumnezeu această parte, noi arătăm prin aceasta prețuirea noastră pentru darurile Lui. Dacă reținem și nu-I dăm ceea ce este al Său, cum mai putem noi oare cere binecuvântările Sale? Dacă suntem servi necinstiți în cele pământești, cum mai putem avea pretenția ca El să ne încredințeze lucrurile cerești? S-ar putea ca tocmai aici să fie secretul faptului că la multe rugăciuni nu primim răspuns. PDH 144.4
Dar Dumnezeu în mila Sa cea mare este gata să vă ierte și El spune: "Aduceți însă la casa visteriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneți-Mă astfel la încercare ... și veți vedea dacă nu voi deschide zăgazurile cerurilor, și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvântare. Și voi mustra pentru voi pe cel ce mănâncă (lăcusta) și nu vă va nimici roadele pământului, și vița nu va fi neroditoare în câmpiile voastre.... Toate neamurile vă vor ferici atunci, căci veți fi o țară plăcută, zise Domnul oștirilor." Maleahi 3, 10-12. PDH 144.5
Tot așa stau lucrurile cu toate celelalte cerințe ale lui Dumnezeu. Toate darurile Sale sunt făgăduite cu condiția ascultării. Dumnezeu are un cer plin de binecuvântări pentru aceia care vor colabora cu El. Toți cei ce-L ascultă, pot, cu multă încredere, să ceară împlinirea făgăduințelor Sale. PDH 145.1
Aceste versete nu-i acuză pe membrii individuali din biserică de faptul că Îl jefuiesc pe Domnul, ci întreaga denominațiune, „tot poporul în întregime”. Mai mult, veți observa că istoria capitolului trei din Maleahi începe în capitolul doi. Acolo veți vedea că Domnul vorbește conducerii, nu laicilor, spunând: „Acum, către voi se îndreaptă porunca aceasta, preoţilor!”, Mal. 2:1. Deci, problema stă în faptul că deși laicii plătesc zecime și daruri cu credincioșie lui Dumnezeu, totuși El este jefuit deoarece Denominațiunea ia zecimile și în același timp se luptă împotrivă în loc să accepte și să promoveze mesajul Lui pentru astăzi – Judecata celor Vii. Banii Lui sunt folosiți pentru a-l înșela pe poporul Lui cu privire la Adevărul Său în loc să-i lumineze cu el – ținând poporul în întuneric și înșelare, chiar interzicându-le să cerceteze pentru ei înșiși solia ceasului. Ce acuzație!
Iată ce vrea Dumnezeu ca laicii să facă:
Versetul 10: „Aduceţi însă la casa vistieriei [hambar - KJV] toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneți-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare”.
Unde trebuie să caute cineva hambarul lui Dumnezeu? Oriunde este Adevărul lui Dumnezeu pentru azi, locul de unde se distribuie „hrană la vremea potrivită”.
Afirmația „Aduceţi însă la casa vistieriei [hambar - KJV] toate zeciuielile”, sugerează că unii deja aduc, dar nu toți. Aceasta, împreună cu acuzația că întreg poporul Îl jefuiește pe Dumnezeu, arată că zecimile sunt aduse, nu în hambarul lui Dumnezeu, ci în altă casă. Pentru a repeta, hambarul lui Dumnezeu a fost întotdeauna și va fi mereu acolo unde este „solia ceasului”, unde este „Adevărul Prezent”, casa din care se distribuie „hrana la vremea potrivită” la timpul când zecimile sunt plătite.
Joi – 12 Ianuarie
Căutați mai întâi…
Matei 6:25-33, Isaia 26:3, 1 Ioan 1:9, 2 Cronici 7:14
Matei 6:25-33. Ce se promite aici și ce trebuiau să facă oamenii pentru a primi respectivele lucruri?
Norodul care asculta Cuvintele Domnului Hristos aștepta cu mare nerăbdare proclamarea împărăției pământești. În timp ce Isus le descoperea comorile cerului, întrebarea care se ridica din multe inimi era: Cum am putea să ajungem la cele urmărite de noi în lumea aceasta, folosindu-ne de El? Isus le-a arătat că, dacă fac din cele lumești grija lor cea mai de seamă, atunci ei seamănă cu neamurile păgâne din jurul lor, trăind ca și când n-ar exista un Dumnezeu a Cărui grijă iubitoare este îndreptată spre făpturile Sale. CMF 98.2
"Toate aceste lucruri", zicea Domnul, "neamurile lumii le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui; și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra." (Luca 12, 30; Matei 6, 33.) "Eu am venit să vă înfățișez Împărăția dragostei, a neprihănirii și a păcii. Deschideți-vă inimile ca să primiți această Împărăție și să-i slujiți din toată inima. Cu toate că este o împărăție spirituală, să nu vă îngrijorați, crezând că nevoile voastre vremelnice nu vor mai fi luate în seamă, dacă vă predați în slujba lui Dumnezeu. Acela care are toată puterea în cer și pe pământ, va purta de grijă nevoilor voastre." CMF 98.2 - CMF 99.1
Isus nu ne scutește de obligația de a munci, dar ne sfătuiește să-L facem pe El Cel dintâi, Cel din urmă și Cel mai bun în orice. Să nu întreprindem nici o lucrare, să nu urmărim nici un plan, să nu căutăm nici o plăcere, care ar împiedica lucrarea neprihănirii Sale în caracterul și viața noastră. Tot ce facem să fie făcut din toată inima, ca pentru Domnul. CMF 99.2
Nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, pentru că ea va avea grijă de ea însăși - de ce să traversați poduri înainte de a ajunge la ele? De ce să vă îngrijorați cum să vă umpleți stomacul și cu ce să vă acoperiți corpul mâine dacă este acoperit azi? De ce să vă faceți griji pentru propriile nevoi? De ce să nu vă îngrijorați cum să înaintați Împărăția lui Dumnezeu? A pune ore suplimentare pentru a face corturi sau repara încălțăminte pentru viață, este în regulă dacă nu spuneți: „Voi face asta și cealaltă și voi obține bani pentru a cumpăra și construi asta sau aceea”. În schimb, ar trebui să spuneți: „Dacă Dumnezeu permite, voi face acest lucru sau acela, pentru ca eu să ajung aici sau să ajung acolo, a face acest lucru sau celălalt pentru înaintarea cauzei Sale”. Oricare ar fi scopul din spatele acțiunii tale, acesta trebuie să fie pentru înaintarea Împărăției Sale.
De ce nu vă faceți interesele dvs. principale afacerile lui Dumnezeu? De ce nu Împărăția lui Dumnezeu și
Neprihănirea Sa, pentru ca „toate aceste lucruri să vă fie adăugate”? De ce să lucrați pentru a vă hrăni? De ce să nu lucrați pentru Dumnezeu și să-L lăsați pe El să vă hrănească și să vă îmbrace? El este mult mai capabil să se îngrijească de voi decât veți putea fi vreodată voi. De ce să nu-L lăsați pe El să se ocupe de munca voastră, de casa voastră, de corpul vostru?
În timp ce faceți lucrarea Lui, El nu vă va dezamăgi niciodată. De ce să nu faceți asta și să fiți cu totul creștini? De ce să fiți creștini cu numele, dar unul dintre neamuri în inimă și credință? Nu mai lucrați pentru eu, lucrați pentru Dumnezeu și fiți liberi de griji, fără a fi nevoie să vă faceți propria viață în felul vostru. Pescarii din Galileea în timp ce pescuiau în felul lor au eșuat, dar când au aruncat plasa unde Isus le-a spus că ar trebui să o arunce, aceasta a fost umplută instantaneu cu pește.
Să știți mai întâi că Dumnezeu nu este interesat de afacerea voastră egoistă, ci de voi și de afacerile Sale mântuitoare. Prin urmare, nu este nevoie ca voi să slujiți mamonei (eului) și, în același timp, să așteptați binecuvântarea Lui în interesele mamonei. Niciun om din lume nu poate lucra pentru propriul său interes și încă să se aștepte ca firma sa să-l promoveze sau să-l ferească de orice responsabilitate de serviciu. Niciun angajator nu angajează persoane pentru că își dorește ca angajatul său să-și câștige viața, ci doar pentru că își dorește să aibă grijă de propria afacere. Să știți că afacerile lui Dumnezeu sunt de o importanță mai mare și cu consecințe mai extinse decât orice afaceri ale omului și că Dumnezeu este mai particular decât orice om a fost sau va fi vreodată.
Mat. 11: 28-30 – „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară.”
Amintiți-vă întotdeauna că Dumnezeu nu v-a chemat la postul Său de serviciu pentru a vă hrăni sau a vă îmbogăți, ci pentru a vă salva și pentru a-i salva pe alții prin voi. Prin urmare, orice faceți, faceți pentru slava lui Dumnezeu. Atunci și numai atunci El vă va oferi „toate aceste lucruri”, lucrurile pe care Dumnezeu le consideră de cuviință să le dea. El va vedea că dvs. câștigați pentru cele necesare într-un fel sau altul. Nimic mai puțin decât credința lui Noe, a lui Iov și a lui Daniel va plăti contul, frate, soră, pentru că orice lucru mai puțin decât acesta este o insultă pentru Dumnezeu. Este același lucru cu aL numi înșelător. Îndoiala cu privire la promisiunile lui Dumnezeu fură complet pe acela care se îndoiește de binecuvântările și promisiunile lui Dumnezeu. Numai atunci când învățați să aveți încredere în El, El va fi pentru voi „ca un adăpost împotriva vântului și ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca niște râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete.” Is. 32: 2.
„Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și Neprihănirea Lui; și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” Această promisiune s-a aplicat în timpul lui David și va aplica acum:
Vineri - 13 Ianuarie
Studiu Suplimentar
Ps. 4: 5 - „ Aduceți jertfe neprihănite și încredeți-vă în Domnul.”
Prin experiență personală, David a cunoscut credincioșia lui Dumnezeu: Făcând tot ce trebuia făcut în slujirea lui Dumnezeu, el era încrezător că atunci când ursul și leul vor veni să-i devoreze oile, Dumnezeu îl va elibera dacă va face tot ce a putut pentru a le salva.
Ba mai mult, crezând că Dumnezeu i-a promis Împărăția, și fiind uns pentru a fi împărat peste poporul lui Dumnezeu, David nu se îndoia de nimic. Recunoscându-și datoria, s-a dus neînfricat după uriașul Goliat care îl sfida pe Dumnezeu și Împărăția Sa, și era încrezător că uriașul nu-i putea face rău. Prin credință el și-a eliberat poporul de puterea uriașului. Prin credință a biruit leul și ursul și a salvat oile. Prin credință, știa că Saul nu-i putea lua viața și nici nu-l putea priva de tron.
Nu, nu există nici fiară, nici om care să-ți poată lua viața sau să te înșele în promovare, dacă împlinești mandatul lui Dumnezeu, dacă știi că Cel care păzește pe Israel nici nu doarme, nici nu dormitează (Ps. 121: 3, 4); El știe totul despre dvs., prietenii mei, în fiecare moment al zilei și al nopții; El ia în seamă chiar și firele de păr care cad din capul dvs.; orice lucru care se va întâmpla nu este decât voia lui Dumnezeu pentru binele dvs.. Eu spun, dacă știți și credeți că El este Dumnezeu și Păzitorul trupurilor și sufletelor voastre, atunci indiferent de ceea ce vi se va întâmpla, veți fi fericiți și veți da lui Dumnezeu creditul pentru acestea, nu murmurând, ci dând slavă chiar și în încercările și necazurile dumneavoastră.
Is. 26: 4 – „ Încredeți-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.
Dacă ai încredere din toată inima în Dumnezeu și dacă lumea ar trebui să cadă în spațiu și să se ciocnească cu stelele, vei zbura fericit împreună cu Dumnezeu.
Să mergem acum la 2 Corinteni, primul capitol și să vedem ce știa Pavel prin experiență despre grija lui Dumnezeu asupra lui:
2 Cor. 1: 8, 9 - „În adevăr, fraților, nu voim să vă lăsăm în necunoștință despre necazul care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsați peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, așa că nici nu mai trăgeam nădejde de viață. Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim; pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înșine, ci în Dumnezeu care învie morții.”
Pavel a învățat din experiența personală că este zadarnic să ai încredere în om și în sine, dar că este foarte bine să ai încredere în Dumnezeu, că El singur este capabil să protejeze și să păzească atât trupul cât și sufletul.
Ps. 127: 1 - „Dacă nu zidește Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzește Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzește.”